Armata trebuie să fie profitabilă? Cu aproape un an în urmă, proaspăt numitul ministru al Economiei, Costin Borc, vorbea în timpul unui talk-show despre starea industriei de apărare românești.

”O să vi se pară ciudat ce spun, v-aţi aştepta ca cineva care vine din mediul privat să spună că industria de apărare trebuie să fie profitabilă. Nu, eu nu sunt convins că industria de apărare trebuie să fie profitabilă”, afirma acesta. ”Asta pentru că există o componentă strategică pe care trebuie să o menţinem. Trebuie să găsim echilibrul între cât anume trebuie să păstrăm din punct de vedere strategic şi cât este profitabilitate”, explica el.

Dacă producătorii de tehnică militară cu capital de stat își permit să fie pe pierdere un an, doi sau mai mulți în scop strategic, nu la fel se întâmplă cu firmele private implicate din acest sector. Acestea funcționează (sau cel puțin așa ar trebui) după legile pieței și, dacă nu vin cu produse competitive și nu-și găsesc clienți, au șanse mari să ajungă rapid în faliment. Ceea ce, după cum ne-au spus mai multe surse din domeniu, nu ar fi exclus să se întâmple în următoarea perioadă cu unele companii de acest tip.

În lumina reflectoarelor

Probabil cel mai cunoscut producător privat de tehnică militară din România este Pro Optica SA. Celebritatea și-a câștigat-o mai puțin prin realizările din zona de business (nu că acestea nu ar fi existat), ci mai degrabă prin asocierea cu numele unei cunoscute vedete TV. Până în 2013, Florin Călinescu a fost acționarul majoritar al companiei, iar unii jurnaliști au sugerat că actorul și-ar fi folosit influența pentru a obține contracte pentru aceasta. De exemplu, în 2008, când Călinescu a candidat pe listele PNL pentru Senat, Pro Optica a primit de la Ministerul Apărării Naționale, condus pe atunci de liberalul Teodor Meleşcanu, două contracte în valoare de circa șase milioane de euro, după cum a relatat presa. De altfel, în perioada 2007- 2008, MApN a atribuit companiei contracte în valoare de circa 130 de milioane de lei. Au urmat, în 2010-2012, alte contracte importante semnate cu Ministerul Finanțelor sau cu Poliția de Frontieră.

Tot în 2010, firma lui Călinescu și-a exprimat intenția de a cumpăra firma de stat IOR SA (cu care are, de altfel, relații foarte strânse, Pro Optica fiind înființată pe bazele institutului de proiectare al IOR). Unul din managerii IOR izbucnește în râs când este întrebat de această posibilitate: ”Cum să ne cumpere Pro Optica? Sunt mai mici decât noi și în niciun caz nu ar avea posibilitatea să gestioneze cum trebuie procesul de fabricație.” El mai spune și că în ultima vreme nu prea a mai auzit nimic de firma aflată în aceeași curte cu IOR: ”Anul trecut parcă mai mișcau ceva. Acum, parcă au dispărut de pe piață.”

Semne de întrebare

Conform datelor de la Registrul Comerțului, în prezent firma Global Synergy Consult SRL deține peste 98% din Pro Optica. La rândul ei, Global Synergy Consult este 100% deținută de Marinică Mîrzu-Dănilă, directorul Pro Optica încă din 2001. Cu alte cuvinte, Florin Călinescu a ieșit din afacere. Cel puțin așa pare la prima vedere. Alte informații, cum ar fi faptul că el și Mîrzu-Dănilă sunt încă asociați în trei firme din București (Pro Optica Service & Components SRL, Rovsol SRL și Optimec Prod SRL) sau faptul că un individ pe nume Călin Mircea Călinescu (născut în 1967 în Timișoara, orașul natal al lui Florin Călinescu) este începând din octombrie 2015 director general al Pro Optica SA ar putea semnala că retragerea vedetei TV din businessul cu tehnică de apărare nu este chiar completă.

Ceea ce este cert este că, față de anul precedent, în 2015 afacerile Pro Optica au înregistrat un recul. Astfel, cifra de afaceri a coborât la 41 de milioane de lei față de nivelul de aproape 55 de milioane atins anterior, iar profitul net s-a redus și el, de la 2,9 milioane de lei la 2,2 milioane. Un lucru ceva mai ciudat, totuși, este că numărul mediu de angajați a crescut în 2015 la 65 de persoane, față de nivelul de 51 raportat pentru 2014.

În alb și negru

Și alte firme cu acționariat privat care oferă servicii și produse în sectorul apărării naționale și ordinii publice au depus bilanțuri mai proaste decât cele din 2014. Aerofina SA București, de pildă, care produce componente pentru MIG 21, IAR 93, Iar 99 și IAR 330, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 9,5 milioane de lei (față de 13,5 milioane în 2014). Producătorul de parașute și echipamente pentru zbor Condor SA din Capitală a coborât de la 14 milioane de lei cifră de afaceri și șapte milioane de lei profit în 2014 la 12 milioane de lei cifră de afaceri și 350.000 de lei profit anul trecut. Asta în timp ce cifra de afaceri a Nova Grup SRL din Cugir, care produce, printre altele, arme și componente pentru armament, a scăzut de la 20,9 la 20,1 milioane de lei în același interval (timp în care, ce-i drept, profitul companiei a crescut cu peste 10%). O evoluție similară (cifra de afaceri mai mică cu 10%, respectiv profit în creștere – de la 300.000 la 440.000 de lei) a raportat pentru 2014-2015 și Mirsand SRL Brașov, o companie IT foarte prezentă în zona de apărare.

Aerostar SA Bacău, care oferă, printre altele, servicii de întreținere și modernizare pentru aeronave militare, dar de asemenea fabrică lansatoare pentru artilerie, a terminat 2015 într-o notă total diferită: cifră de afaceri de 329 de milioane de lei și profit net de 52 de milioane de lei, față de 261 de milioane, respectiv 19 milioane de lei în anul precedent. Într-un ritm similar au mers afacerile Elettra Communications SA Ploiești, companie specializată în fabricarea echipamentelor de comunicaţii și având printre clienții principali Ministerul Apărării Naționale: de la 18 milioane de lei cifră de afaceri și 550,000 de lei profit net în 2014 la 26 de milioane, respectiv 2,3 milioane de lei anul trecut. Tot în Ploiești, Natlog SRL, specializată în reparații echipamente, fabricație subansamble, integrare sisteme, asistență tehnică și training pentru echipamente militare (cum ar fi Hummer sau Leopard) a sărit în 2015 la 8,5 milioane cifră de afaceri și cinci milioane de lei profit net (față de patru milioane, respectiv 1,2 milioane de lei în anul precedent).

Este posibil ca rezultatele din 2016 să fie mai bune, având în vedere cele peste 3,6 miliarde de lei alocate anul acesta înzestrării armatei. Bugetul total al MApN ar trebui să atingă 1,7% din PIB în 2016 (în creștere în cifre absolute cu peste 50% față de 2015), iar asta ar trebui să se simtă și în activitatea companiilor din domeniu. Deocamdată, însă, semnele nu par a fi prea bune.

Așteptând contractele

Reprezentanții firmelor private de tehnică militară nu prea vor să vorbească despre afaceri. Mulți sunt pur și simplu foști ofițeri și au fost învățați să fie discreți. Alții au devenit așa după ce au lucrat pentru mai mulți ani în domeniul sensibil și uneori controversat al industriei de apărare. Și, din păcate, destui dintre ei nu prea au cu ce să se laude, căci firmele pe care le conduc se mențin cu greu pe linia de plutire. ”Situația e proastă în tot domeniul nostru. Ducem lipsă de comenzi din zona de apărare, așa încât de-abia mai supraviețuim. Noroc cu clienții din sectorul civil, că mai avem ce să le dăm de lucru la oameni”, spune patronul mai multor companii bucureștene specializate în producția de tehnică militară. ”Ne-am fi așteptat ca, dat fiind contextul internațional, lucrurile să stea altfel. Vorbe și promisiuni au fost multe, dar până la fapte mai e mult. E păcat, căci avem și tehnologia și know-how-ul necesare pentru a furniza produse moderne și rezistente pentru armată și pentru alte instituții din zona de securitate și ordine publică”, adaugă el.

Se poate pune, desigur, întrebarea de ce nu încearcă aceste societăți să obțină contracte peste hotare. ”Răspunsul este simplu: multe dintre ele încearcă și unele chiar reușesc. Însă concurența este acerbă și, având în vedere domeniul acesta atât de sensibil, în multe cazuri caietele de sarcini sunt astfel scrise încât firmele românești, fie ele de stat sau private, nu au nicio șansă să participe”, explică directorul general al unei companii ilfovene din domeniu.

Cifre

3,68 miliarde de lei a alocat anul acesta Ministerul Apărării cheltuielilor de înzestrare a armatei. Fondurile dedicate acestui capitol ar trebui să crească în continuare în anii care urmează, arată oficialii MApN

41,7 milioane de lei a fost cifra de afaceri înregistrată de Pro Optica SA în 2015, cu circa 25% mai mică decât în anul anterior. Compania bucureșteană l-a avut ca principal acționar pe omul de televiziune și actorul Florin Călinescu

26%. Cu atât a crescut în 2015 cifra de afaceri a Aerostar SA Bacău comparativ cu 2014 (de la 261 la 329 de milioane de lei). Compania oferă, printre altele, servicii de întreținere și modernizare pentru aeronave militare, dar produce și lansatoare pentru artilerie