Armata Română va recruta 3.500 de tineri. Ministrul Apărării: Strângem rândurile pentru a face rost de bani

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că programul de stagiu militar voluntar va începe în 2026 cu 3.500 de tineri și un buget de 49,426 miliarde lei. Guvernul stabilește regulile, iar SAFE va controla prețurile echipamentelor, pentru a evita costuri mai mari decât cele discutate inițial.

Programul de stagiu militar voluntar va începe cu 3.500 de tineri; are buget de 49,426 miliarde lei în 2026

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că, în prima fază, programul de stagiu militar voluntar va începe cu aproximativ 3.500 de voluntari. În prezent, Guvernul lucrează la stabilirea regulilor pentru acest program.

Miruță a explicat că s-a putut începe abia după aprobarea bugetului și că acum există o propunere de Hotărâre de Guvern care să clarifice cadrul legal. Miruță a menționat că banii sunt disponibili, se știe câți voluntari vor participa și unde vor fi activitățile, dar este nevoie ca Guvernul să aprobe oficial regulile.

„Vor fi probabil 3.500, nu chiar 3.000. Încercăm să strângem rândurile pentru a face rost de sume de bani. Nu s-a putut face nimic până săptămâna trecută când a fost aprobat bugetul.

Acum a venit chiar din partea Statului Major o propunere de Hotărâre de Guvern care să reglementeze cadrul. Acum avem banii, știm câți, știm unde se vor desfășura aceste activități, însă trebuie promovat la nivel de Guvern care să reglementeze cadrul legal. Asta se întâmplă în aceste zile”, a punctat Miruță într-o conferință de presă.

Armata Română nu va plăti prețuri majorate în programul SAFE

Miruță a explicat, totodată, că unele firme interesate de contracte cu Armata prin programul SAFE au crescut prețurile față de cele anunțate inițial. El a spus că, dacă firmele nu vor accepta prețul discutat, problema va fi ridicată la CSAT. Miruță a subliniat că Ministerul Apărării și-a făcut treaba în cadrul proiectului SAFE, trimițând grupului de lucru toate detaliile tehnice despre echipamentele militare necesare. Grupul de lucru analizează cât din echipamente să fie produse în România, unde să fie fabricate și la ce prețuri.

Miruță a mai spus că firmele au propus prețuri cu aproximativ o treime mai mari decât cele inițiale, ceea ce consideră inacceptabil. El a precizat că Ministerul Apărării, împreună cu Ministerul Economiei și alte instituții, nu va accepta prețuri artificiale doar pentru că există bani disponibili prin SAFE. Miruță a explicat că scopul SAFE este să permită plăți mai avantajoase pentru statul român, spre deosebire de alte țări, precum Polonia, care se poate împrumuta mai ieftin de pe piața liberă. România, în schimb, s-ar împrumuta mult mai scump, astfel că SAFE este un avantaj financiar.

El a adăugat că nu va semna un contract cu prețuri cu 30% mai mari decât cele inițiale. De asemenea, Miruță a spus că a notificat Cancelaria prim-ministrului și toate entitățile din grupul de lucru pentru a informa firmele că nu există posibilitatea de a cumpăra mai scump. Miruță a explicat că firmele trebuie fie să accepte prețul discutat inițial, verificat de piață, fie situația va fi discutată din nou la CSAT, iar cadrul legal pentru achiziții și investiții va fi ajustat. Armata nu va cumpăra după cum vor firmele și nu va semna contracte până când toate condițiile de producție în România nu sunt confirmate de grupul de lucru, Cancelaria primului ministru și Ministerul Economiei.

„Am primit, conform deciziei CSAT, ”request for information” cu aceste caracteristici entităților care sunt interesate să producă respectând și decizia CSAT și condițiile din SAFE și cu toate, că anunțaseră niște prețuri, nu de mult, acum câteva luni de zile, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe.

V-am spus și de la Ministerul Economiei și de aici că nu vom negocia cu aceste companii cu mâinile întoarse la spate ajungând să plătim prețuri artificiale doar pentru că simt ele că există niște bani pe care Armata Română, Ministerul Economiei, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor vor să îi utilizeze. A utiliza acești bani din SAFE nu era o opțiune pentru Guvernul României, că am auzit și astfel de discuții România are un plan de achiziții public, aprobat în Parlamentul României, pe care Armata Română îl desfășoară în fiecare an.

Ce s-a întâmplat în Polonia, este pentru că Polonia poate să se împrumute pe piața liberă în aceleași condiții financiare precum banii care sunt din SAFE. România s-ar împrumuta de două sau acum probabil de vreo trei ori mai scump. Așadar este un avantaj pentru România. Dar eu când sunt la Ministerul Apărării nu voi dispune semnarea unui contract cu 30% mai scump, indiferent ce s-ar întâmpla în astfel de situații.

Ori acceptă la prețul discutat inițial, preț care se regăsește din verificarea ofertelor din piață la cel mai granular nivel. Ori, dacă nu vom face din nou o ședință de CSAT, vom propune entităților din România cu putere decizională pentru astfel de achizitii și de investiții să schimbăm cadrul căreia ne adresăm. Armata Română nu cumpără cum vor firmele și Armata Română nu cumpără până când grupul de lucru, Cancelaria primului ministru și Ministerul Economiei nu menționează că s-au îndeplinit toate condițiile pentru a se produce în România”, a precizat Miruță.

Salarii în armată română de la 5.000 de lei pentru civili, la 30.000 de lei pentru ofițeri, fără sporuri

Cine se angajează, în acest an, în Armata Română ca soldat profesionist primește un salariu/o soldă minimă de bază de la 3.523 lei la 4.689 lei net.

În practică, însă, venitul lunar al personalului este mai mare deoarece peste această soldă minină de bază se adaugă mai multe componente virtual permanente, printre care se numără solda de grad, norma de hrană, diferite sporuri (pentru condiții de muncă, clasă sau fidelitate), dar și compensația de chirie, acolo unde militarul nu beneficiază de locuință de serviciu.

Grila cu solda de bază:

• Soldați și gradați profesioniști (SGP): 3.523 – 4.689 lei net;
• Subofițeri: 4.577 – 6.834 lei net;
• Maiștri militari: 4.337 – 6.869 lei net;
• Ofițeri funcții de execuție: 5.261 – 10.565 lei net / 5.563 – 29.517 lei net;
• Funcționari publici (FP) – angajați civili ai instituției: funcții de execuție: 4.862 – 13.807 lei net  / funcții de comandă: 11.627 – 21.312 lei net;
• Personal civil contractual (PCC) funcții de execuție: 2.685 – 8.784 lei net / funcții de comandă: 3.843 – 15.322 lei net.