Angajatorii pot acorda concediu plătit și sprijin psihologic pentru refacere profesională

Angajatorii vor fi obligați să le spună angajaților care sunt riscurile de epuizare profesională (burnout) și cum pot fi prevenite. Companiile cu peste 50 de angajați vor trebui să facă anual un plan de prevenire a epuizării, care să includă o evaluare specifică și un sistem confidențial prin care angajații să poată raporta problemele legate de suprasolicitare.

Angajatorii, prin contractul colectiv de muncă, pot să ofere anual un concediu plătit pentru refacere sau să suporte costurile unor servicii de sprijin psihologic pentru angajați.

Proiectul de lege își propune să creeze reguli clare pentru prevenirea epuizării profesionale, numită „burnout”. Aceasta apare din cauza stresului cronic la locul de muncă și este recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății. În România, legea nu reglementează încă direct epuizarea profesională.

La nivel european, stresul și riscurile psihosociale la muncă sunt recunoscute ca principalii factori care duc la burnout. Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă arată că aproximativ un sfert dintre lucrători se simt stresați la job, ceea ce afectează sănătatea, bunăstarea și productivitatea.

Și în România, studiile arată că stresul la muncă și burnout-ul sunt în creștere, mai ales în domeniile cu volum mare de muncă, presiune mare pe timp, responsabilități ridicate sau interacțiune constantă cu publicul. Deoarece nu există o lege clară, măsurile de prevenire depind de inițiativa angajatorilor, iar angajații nu au suficiente instrumente legale pentru a raporta suprasolicitarea sau pentru a primi sprijin adecvat.

„Și în România, datele și studiile recente arată o creștere vizibilă a nivelului de stres profesional și a manifestărilor asociate epuizării profesionale, în special în sectoarele în care volumul sarcinilor, presiunea timpului, responsabilitatea ridicată sau interacțiunea continuă cu publicul sunt parte integrantă a activității.

Lipsa unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiative voluntare ale angajatorilor, iar lucrătorii nu dispun de instrumente juridice suficiente pentru a semnala situațiile de suprasolicitare profesională sau pentru a beneficia de sprijin adecvat”, se arată în proiectul de lege.

Principalele prevederi

Legea explică ce înseamnă epuizarea profesională (burnout). Este o stare legată de muncă, cauzată de stres constant la job, și nu este o boală. Apare când stresul de la locul de muncă nu este gestionat corect și se manifestă prin:

  • oboseală constantă și lipsă de energie;
  • distanțare mentală de muncă, negativism sau cinism față de job;
  • scăderea performanței și senzația că nu realizezi nimic.

Burnout-ul apare doar la locul de muncă și nu este considerat boală profesională sau mentală.

Obligații generale pentru angajatori

Să le spună angajaților, cel puțin o dată pe an, care sunt riscurile de epuizare profesională și cum pot fi prevenite, folosind materiale informative, sesiuni sau alte metode potrivite.

Să includă riscurile legate de stres și viața psihosocială în evaluarea anuală a riscurilor de la locul de muncă, folosind instrumentele recomandate de Ministerul Muncii.

Obligații suplimentare pentru angajatorii cu peste 50 de salariați

Să facă anual un plan pentru prevenirea epuizării profesionale, adaptat activității firmei, consultând angajații sau sindicatul.

Să realizeze anual o evaluare detaliată a riscurilor legate de stres și viața psihosocială, folosind instrumentele recomandate de Ministerul Muncii și cu consultarea Colegiului Psihologilor.

Să creeze un sistem confidențial și ușor de folosit pentru ca angajații să raporteze riscurile și situațiile de burnout, fără să fie sancționați.

Dispoziții facultative pentru angajatori

Angajatorii pot oferi, prin regulament intern sau contract colectiv, zile plătite de concediu pentru refacere profesională, pentru fiecare angajat sau grup de angajați. Aceste zile se acordă la cerere, fără nevoie de certificat medical.

Angajații pot participa la activități de sprijin psihologic sau consiliere profesională organizate de angajator, individual sau în grup, cu psihologi autorizați.

Angajații pot solicita discuții oficiale despre reorganizarea muncii sau reducerea volumului de sarcini, fără riscul de consecințe negative.

Angajatorul poate plăti parțial sau integral aceste servicii de sprijin, iar participarea angajaților este voluntară și confidențială.

Drepturile salariaților

Angajații trebuie să primească informații despre riscurile de epuizare profesională și cum să le prevină.

Pot raporta riscuri sau situații de burnout fără să fie sancționați sau pedepsiți.

Pot cere o discuție oficială cu angajatorul despre reorganizarea muncii sau reducerea volumului de sarcini, fără consecințe negative.

Niciun angajat nu poate fi penalizat dacă nu participă la activitățile de sprijin psihologic.