Anunț pentru toți românii cu buletin clasic. Până când rămâne valabilă cartea de identitate fără cip

România se apropie de introducerea Portofelului European de Identitate Digitală, însă apariția noilor instrumente electronice nu înseamnă dispariția imediată a buletinelor clasice. Instituțiile financiare se pregătesc pentru o perioadă în care vor trebui să gestioneze simultan trei modalități de identificare: documentele tradiționale, cărțile electronice de identitate cu cip și identitatea digitală din portofelul EUDI. Documentele deja emise vor putea fi folosite până la expirare, în timp ce cărțile de identitate fără cip pot rămâne în circulație cel târziu până la 3 august 2031.

Buletinele fără cip nu dispar odată cu noua identitate digitală

Schimbarea sistemului de identificare se va produce gradual. Chiar dacă România emite deja noile cărți electronice de identitate la nivel național, documentele mai vechi nu devin automat nevalabile.

Acestea continuă să poată fi utilizate până la data expirării înscrisă pe document. Potrivit informațiilor din comunicat, Regulamentul (UE) 2019/1157 stabilește însă un termen-limită pentru cărțile de identitate fără cip: 3 august 2031.

Pentru bănci și celelalte instituții care trebuie să verifice identitatea clienților, rezultatul va fi o perioadă de tranziție în care sisteme construite pe tehnologii diferite vor funcționa în paralel.

Trei forme de identificare vor funcționa în paralel

Pe lângă buletinul tradițional, instituțiile vor avea de gestionat cartea electronică de identitate și, ulterior, identitatea digitală furnizată prin Portofelul European de Identitate Digitală.

Termenul european menționat pentru punerea la dispoziție a portofelului EUDI este 6 decembrie 2026.

Schimbarea este importantă mai ales pentru sectoarele în care verificarea identității reprezintă o condiție obligatorie pentru accesarea serviciilor, precum sistemul bancar.

Cartea electronică schimbă modul în care este verificată identitatea

Diferența dintre documentul tradițional și cel electronic nu constă doar în existența cipului. Se schimbă inclusiv mecanismul prin care poate fi verificată autenticitatea.

„Diferența dintre a citi un buletin vechi și a valida o carte electronică de identitate este mai mare decât pare. La documentul clasic, verificarea este probabilistică: analizezi microtext, hologramă, fonturi, iar răspunsul este că documentul pare autentic cu un anumit grad de încredere. La documentul cu cip, verificarea devine criptografică. Răspunsul nu mai este că arată autentic, ci că este autentic, semnat de statul care l-a emis. Este o schimbare de natură, nu de precizie”, spune Alexandru Bora, Product Owner la Qoobiss.

Cartea electronică de identitate conține într-o zonă securizată date biometrice, respectiv imaginea facială și amprentele titularului. Documentul include, de asemenea, funcționalitate pentru semnătură electronică calificată și componenta de card național de sănătate, potrivit comunicatului.

Un cip autentic nu este suficient pentru identificarea persoanei

Digitalizarea documentului elimină unele vulnerabilități, dar creează alte provocări pentru instituțiile care realizează verificări la distanță.

Un cip valid poate confirma autenticitatea actului prezentat, însă această verificare nu demonstrează singură că persoana care folosește documentul este chiar titularul acestuia.

Din acest motiv, biometria și tehnologiile destinate identificării tentativelor de fraudare a verificărilor video capătă o importanță tot mai mare.

Portofelul European de Identitate Digitală schimbă din nou verificarea

Următoarea etapă va fi trecerea de la prezentarea unui document propriu-zis la utilizarea identității din portofelul digital.

„Verificarea identității nu dispare odată cu portofelul, ci se mută. Nu mai verifici dacă documentul este fals, ci dacă declarația de identitate este validă, dacă nu a fost revocată și dacă persoana care o prezintă este titularul. Primele două sunt probleme rezolvate criptografic. A treia rămâne biometrică, și acolo se dă bătălia următorilor ani”, spune Alexandru Bora.

Prin urmare, apariția portofelului digital nu elimină nevoia verificării identității, ci schimbă informațiile și instrumentele pe baza cărora aceasta este realizată.

Băncile au un termen important în decembrie 2027

Calendarul european prevede și o etapă care vizează direct instituțiile private.

Începând cu 6 decembrie 2027, entitățile care au obligația legală de a utiliza autentificarea puternică pentru identificarea online, categorie în care comunicatul include în primul rând băncile, vor trebui să accepte Portofelul European de Identitate Digitală.

Între introducerea EUDI și această obligație există practic aproximativ un an pentru pregătirea integrărilor necesare, ceea ce presupune schimbări atât tehnologice, cât și operaționale.

Identificarea digitală devine o obligație de conformitate

Potrivit datelor prezentate în comunicat, cea mai recentă estimare publică indică un grad de adopție de aproximativ 35% în rândul companiilor din România pentru soluțiile de verificare a identității la distanță.

Calendarul european pune însă presiune pe instituțiile care nu au făcut încă tranziția. Pentru acestea, digitalizarea verificării identității nu mai reprezintă exclusiv o metodă prin care pot simplifica relația cu utilizatorii, ci devine și o problemă de conformitate cu termene concrete.

În următorii ani, România va avea astfel o perioadă în care documentele clasice, cărțile electronice de identitate și identitatea din portofelul digital vor coexista. Pentru cetățeni, elementul esențial este că apariția noilor variante nu anulează peste noapte documentele deja emise, iar tranziția către identificarea electronică se va realiza etapizat.