Anularea alegerilor din 2024, contestată. AUR cere dovezi: Vorbim despre un refuz sistematic

Anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 continuă să provoace reacții puternice pe scena politică. Călin Georgescu a declarat, marți, la momentul semnării controlului judiciar, că la mai bine de un an de la anularea scrutinului nu există dovezi clare privind imixtiunea rusă, motivul invocat oficial pentru invalidarea alegerilor.

În paralel, sloganul „Turul doi, înapoi” a devenit un mesaj central al susținătorilor săi, iar solicitările privind reluarea scrutinului se mențin la un nivel ridicat.

AUR cere explicații oficiale în Parlament

Formațiunea Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că a cerut explicații oficiale în Parlament cu privire la anularea alegerilor și acuză instituțiile statului de lipsă de transparență.

„Românii au dreptul să cunoască adevărul despre ceea ce s-a întâmplat cu alegerile prezidenţiale din 2024. Cu toate acestea, pentru a doua zi consecutiv, asistăm la o atitudine inacceptabilă, sfidătoare şi profund periculoasă pentru democraţie: instituţii-cheie ale statului român refuză deliberat să se prezinte la audieri organizate de preşedinţii comisiilor parlamentare pentru cercetarea abuzurilor, evită răspunsurile şi tratează cu dispreţ controlul parlamentar”, transmite AUR într-un comunicat oficial.

Potrivit formațiunii, situația depășește nivelul unei simple absențe:

„Nu mai vorbim despre o simplă absenţă ci vorbim despre un refuz sistematic, despre o blocare voită a aflării adevărului, despre o tentativă evidentă de a închide subiectul fără lămuriri, fără explicaţii şi fără asumare”.

Instituții-cheie, acuzate că evită audierile

AUR susține că mai multe instituții fundamentale ale statului ar fi ignorat convocările la audierile publice organizate de comisiile parlamentare.

„Instituţii precum Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), Serviciul Român de Informaţii (SRI), Serviciul de Informaţii Externe (SIE), Curtea Constituţională, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), Ministerul Apărării Naţionale (MApN) au ales să ignore convocarea pentru audierile publice organizate de către preşedinţii celor două comisii parlamentare, aleg să evite dialogul şi aleg să întoarcă spatele cetăţenilor care cer adevărul”, precizează Alianţa pentru Unirea Românilor.

Ancheta Comisiei Europene privind interferențele, încă deschisă

Pe fondul acestor acuzații, Comisia Europeană a confirmat că investigația privind alegerile din România și posibilele interferențe prin platforma TikTok este în continuare în desfășurare.

Europarlamentarii USR Dan Barna și Vlad Voiculescu au primit un răspuns oficial din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referitor la solicitările lor privind riscurile de interferență în procesul electoral din România.

Potrivit USR, Comisia Europeană rămâne „pe deplin angajată” în aplicarea Actului privind serviciile digitale (DSA), iar investigațiile sunt încă deschise, fiind în curs de colectare a faptelor și analiză a probelor.

„Răspunsul Comisiei Europene aduce clarificări importante privind măsurile luate împotriva TikTok în contextul alegerilor româneşti. Comisia a extins ordinul de păstrare a datelor emis către TikTok, acesta acoperind acum şi alegerile din 4 şi 18 mai 2025. Acest ordin rămâne în vigoare la acest moment, asigurând disponibilitatea datelor necesare pentru a verifica conformitatea TikTok cu cadrul de gestionare a riscurilor DSA”, arată USR.

Critici privind lentoarea procedurilor europene

Deși salută faptul că investigațiile nu au fost închise, europarlamentarii USR critică ritmul în care instituțiile europene gestionează aceste dosare sensibile.

„Faptul că Ursula von der Leyen ne confirmă astăzi, în 2026, că investigaţiile sunt deschise şi că se ‘adună date’ despre alegerile din 2024 şi 2025 arată o falie sistemică. Deşi TikTok a anunţat măsuri specifice, inclusiv o echipă de 120 de experţi pentru alegerile din România, efectele dezinformării s-au produs deja. Avem nevoie de mecanisme de reacţie rapidă, nu de constatări post-factum”, a declarat Dan Barna.

La rândul său, Vlad Voiculescu a atras atenția asupra discrepanței dintre promisiunile platformelor și realitatea din teren:

„Comisia susţine că a monitorizat îndeaproape schimbările promise de TikTok în timpul alegerilor din mai 2025. Cu toate acestea, suntem informaţi că abia acum se analizează probele. Această lentoare birocratică în faţa unor algoritmi care acţionează în timp real este inacceptabilă. Democraţia nu poate fi apărată cu viteza corespondenţei administrative”.

Cei doi europarlamentari anunță că vor continua să solicite sancțiuni rapide și măsuri preventive concrete, pentru a proteja integritatea viitoarelor procese electorale din România, mai transmite USR.