Anul 2026 începe cu incertitudini. Efectele reale ale taxelor vamale ar putea apărea cu întârziere

Piața intră în 2026 cu multe necunoscute, iar o parte dintre ele țin încă de tarife și de efectele lor întârziate asupra economiei globale, arată o analiză Ebury. Chiar dacă tensiunile comerciale s-au mai estompat, impactul complet al restricțiilor ar putea fi resimțit abia peste câțiva ani.

Efectele tarifelor se văd cu întârziere, deoarece companiile absorb inițial costurile

Discuția despre tarife s-a disipat în mare măsură, însă efectele restricțiilor comerciale sporite asupra economiei globale nu s-au materializat încă pe deplin, arată analiza Ebury. Potrivit companiei, impactul în cascadă al taxelor vamale de import are nevoie de timp pentru a se manifesta complet și ar putea dura câțiva ani sau chiar mai mult.

Ebury explică faptul că firmele absorb, în prima fază, o parte din costurile în creștere, iar companiile și consumatorii au încercat să se protejeze prin achiziții făcute în avans. În acest sens, efectul real este mai degrabă întârziat, nu imediat. Modul în care economiile vor reacționa la tarife este considerat esențial pentru evoluția politicii monetare în 2026.

Investițiile în inteligență artificială ar putea susține creșterea, dar productivitatea nu se îmbunătățește peste noapte

Ebury estimează că ritmul de creștere economică ar putea rămâne relativ rezilient în 2026. Această evoluție ar fi sprijinită de temperarea presiunilor legate de costul vieții și de transmiterea efectelor relaxării monetare din perioadele anterioare. Analiza mai arată că investițiile de capital în domeniul inteligenței artificiale ar putea oferi un impuls suplimentar, mai ales în SUA.

Totuși, compania atrage atenția că îmbunătățirile importante ale productivității generate de AI nu apar imediat. Ebury indică faptul că astfel de schimbări necesită, de regulă, câțiva ani pentru a deveni vizibile.

În același timp, cheltuielile de capital în AI ar putea adăuga un plus notabil la PIB, iar primele semnale operaționale ar include eliminarea sarcinilor de rutină și o alocare mai eficientă a resurselor.

În opinia Ebury, acest context ar avantaja mai ales economiile dezvoltate, SUA și China fiind menționate ca principalii beneficiari, având în vedere nivelul investițiilor în AI.

Băncile centrale ar putea deveni mai restrictive, chiar dacă dobânzile au fost deja reduse în multe state

Ebury consideră că politica monetară va rămâne un factor major pentru piețele financiare în 2026. În țările G10, o parte importantă din relaxarea monetară a fost deja aplicată.

Analiza notează că Banca Centrală Europeană pare să fi încheiat procesul de reducere a dobânzilor, în timp ce FED și Banca Angliei ar mai putea avea cel mult una sau două reduceri suplimentare. În paralel, alte bănci centrale, precum RBA, RBNZ și BoC, sunt așteptate să își inverseze direcția în 2026.

Ebury spune că este posibil ca, spre finalul anului, să fie atinse niveluri minime ale ratelor, iar în anumite cazuri să apară chiar o înăsprire modestă a politicii monetare. În același timp, inflația ar putea rămâne persistentă, inclusiv din cauza tarifelor și a efectului schimbărilor demografice asupra pieței muncii.

Analiza menționează și impactul restructurării componenței FOMC, inclusiv înlocuirea președintelui Jerome H. Powell în luna mai, ca element care ar putea complica deciziile FED.

Ebury vede o posibilă redresare a Zonei Euro și perspective mai bune pentru monedele emergente

Analiza Ebury exprimă o perspectivă moderat optimistă pentru Zona Euro în 2026, pe fondul unor indicatori de activitate care arată o evoluție mai bună decât estimările anterioare. Cererea internă ar putea compensa șocul extern legat de tarifele americane, iar adaptarea rapidă prin diversificarea piețelor de export ar putea reduce efectele negative.

Ebury menționează și programul amplu de investiții în infrastructură al Germaniei, de 500 de miliarde de euro, ca un factor care ar putea susține economia europeană în 2026, prin ocupare mai mare, consum intern și investiții.

În ceea ce privește piețele emergente, analiza arată că monedele acestora ar putea să își consolideze performanța din 2025, mai ales dacă dolarul american se va slăbi. Ebury spune că strategiile de tip carry trade ar putea rămâne atractive, în special în anumite economii, și că evoluția monedelor emergente va rămâne neuniformă.

Totodată, analiza avertizează că riscurile geopolitice pot influența negativ acest segment, inclusiv o escaladare a tensiunilor SUA–China, reaprinderea conflictelor în Orientul Mijlociu și evoluțiile din Venezuela.