ANOFM: Rata șomajului a urcat la 3,28% în noiembrie. Șomerii din mediul rural, aproape de 3 ori mai mulți față de mediul urban

Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut la 3,28% la finalul lunii noiembrie, potrivit datelor ANOFM, pe fondul majorării numărului total de șomeri, atât indemnizați, cât și neindemnizați. Statisticile arată diferențe semnificative între mediul urban și rural, precum și între categoriile de vârstă și nivelurile de educație.

Rata șomajului a crescut la final de noiembrie. Dispute în Guvern privind reducerea ajutoarelor

Rata șomajului înregistrat la nivel național a ajuns la 3,28% la sfârșitul lunii noiembrie, în creștere cu 0,07 puncte procentuale față de luna anterioară, potrivit datelor publicate marți, 23 decembrie, de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Conform ANOFM, la finalul lunii noiembrie erau înregistrați 262.418 șomeri la nivel național. Dintre aceștia, 57.739 beneficiau de indemnizație de șomaj, în timp ce 204.679 erau șomeri neindemnizați.

Comparativ cu luna precedentă, numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 2.015 persoane, iar cel al șomerilor neindemnizați s-a majorat cu 3.552 de persoane, ceea ce indică o tendință generală de creștere a șomajului în ultimele săptămâni.

Distribuția pe medii de rezidență arată diferențe semnificative între urban și rural.

Astfel, 71.452 de șomeri proveneau din mediul urban, în timp ce 190.966 erau din mediul rural, ceea ce confirmă în continuare vulnerabilitatea pieței muncii din zonele mai puțin dezvoltate economic. Dezechilibrele regionale rămân pronunțate, iar accesul la locuri de muncă stabile este în continuare limitat în multe comunități rurale.

Din perspectiva structurii pe gen, datele ANOFM arată că numărul șomerilor bărbați îl depășește pe cel al femeilor. La 30 noiembrie 2025, erau înregistrați 135.916 șomeri bărbați și 126.502 șomeri femei.

Distribuția pe grupe de vârstă și pe nivel de educație

În ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă, cei mai mulți șomeri aveau între 40 și 49 de ani, respectiv 63.475 de persoane, urmați de cei cu vârsta peste 55 de ani, care însumau 62.571 de persoane.

La polul opus se aflau tinerii cu vârste între 25 și 29 de ani, categorie în care erau înregistrați 15.798 de șomeri.

Structura șomajului după nivelul de educație evidențiază, de asemenea, probleme persistente. Șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar aveau o pondere de 29,57% din totalul persoanelor aflate în evidențele ANOFM.

Cei cu studii gimnaziale reprezentau cea mai mare categorie, cu 33,84%, în timp ce șomerii cu studii universitare aveau o pondere de doar 4,94%, ceea ce sugerează o corelație clară între nivelul de educație și șansele de integrare pe piața muncii.

Premierul Bolojan ar vrea reducerea ajutoarelor de șomaj, ministrul Muncii se opune ideii

Reamintim că tema ajutoarelor de șomaj a devenit recent subiect de dispută la nivel guvernamental. Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a susținut recent necesitatea reducerii duratei și nivelului ajutoarelor de șomaj, argumentând că există un deficit major de forță de muncă în aproape toate domeniile economiei.

În viziunea sa, statul ar trebui să descurajeze nemunca și să stimuleze ocuparea, inclusiv prin eliminarea posibilităților de pensionare anticipată și prin reducerea personalului supradimensionat din sectorul public. Premierul a apreciat că, în condițiile în care există oportunități de angajare chiar și la distanțe rezonabile de marile orașe, nu este justificată acordarea unor ajutoare de șomaj pe perioade de șase luni sau un an.

„Noi avem un deficit de forţă de muncă în aproape toate domeniile în societate şi atunci înseamnă că trebuie să descurajăm nemunca şi trebuie să premiem munca.

Asta înseamnă să venim cu o legislaţie de genul acesta, fără echivoc, pentru că, într-o ţară în care practic în orice mare oraş din România nu ai cu cine lucra, este un deficit de forţă de muncă, la 30-40 de kilometri de unde poţi să faci naveta în condiţii decente, nu e normal să ai ajutoare de şomaj care se întind pe şase luni sau pe un an de zile.

Aici trebuie să lucrăm, la reducerea ajutoarelor de şomaj, la reducerea şi eliminarea oricăror forme de a fugi de munca reală din economie”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

În schimb, ministrul Muncii, Florin Manole, a exprimat o poziție diferită, precizând că nu există în prezent un proiect de reducere a ajutorului de șomaj și că i-a comunicat personal premierului opiniile sale.

Ministrul a subliniat că indemnizația de șomaj este acordată exclusiv persoanelor care au muncit și au contribuit anterior la sistem, nu celor care evită munca.

El a explicat că nivelul ajutorului este relativ redus, reprezentând aproximativ 15–20% din venitul anterior, sumă insuficientă pentru a susține un standard de viață decent, ceea ce face improbabil ca beneficiarii să prefere șomajul în locul unui loc de muncă.

„Nu avem un proiect în acest sens, dar am avut o discuţie faţă în faţă cu premierul, despre subiectul acesta şi opiniile mele, pe care le-am spus sincer şi colegial, sunt total diferite. Ajutorul de şomaj primeşte astăzi doar cineva care a muncit, nu cineva care a stat degeaba, pentru că ajutorul de şomaj se calculează pentru cei care au lucrat o perioadă de timp.

Deci cine a lucrat şi a avut un salariu decent, un salariu mediu, să zicem, în această ţară, nu se va mulţumi să stea acasă pe 15, maxim 20% din venitul pe care l-a avut când lucra, pentru că are un anumit standard de viaţă, are nişte cheltuieli şi nu le poţi susţine cu cele câteva sute de lei care reprezintă ajutorul de şomaj.

Aşadar, nu, nu cred că ajutorul de şomaj se dă pentru oameni care nu vor să muncească, se dă pentru oameni care au muncit şi se dă din contribuţia lor de pe urma muncii lor. Asta nu este o părere, este un fapt, aşa este legea”, a fost replica lui Florin Manole.