Angajații din România care nu-și primesc salariul. Legea le oferă mai multe soluții pentru recuperarea banilor

Salariul reprezintă un drept fundamental al fiecărui angajat, iar legislația muncii din România prevede în mod clar obligația angajatorului de a plăti la timp drepturile salariale. În 2026, Codul Muncii stabilește că salariul trebuie achitat cel puțin o dată pe lună, la data prevăzută în contractul individual de muncă, în contractul colectiv aplicabil sau în regulamentul intern al companiei.

Salariul este un drept garantat prin lege

În practică, există însă situații în care angajații se confruntă cu întârzieri la plata salariului sau chiar cu refuzul angajatorului de a achita sumele datorate. Specialiștii în dreptul muncii atrag atenția că salariații nu sunt obligați să accepte astfel de situații și au la dispoziție mai multe căi legale pentru a-și recupera banii.

Primul lucru pe care trebuie să îl facă un angajat este să verifice data exactă a plății salariului menționată în contractul de muncă. Dacă termenul a fost depășit, este recomandată o notificare scrisă către angajator prin care se solicită plata sumelor restante. O astfel de solicitare poate reprezenta ulterior o dovadă importantă dacă disputa ajunge în fața inspectorilor de muncă sau în instanță.

Dacă problema nu este rezolvată după această etapă, salariatul poate depune o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă. ITM are competența de a verifica respectarea legislației muncii și poate efectua controale la angajator pentru a constata dacă drepturile salariale au fost încălcite. Inspectorii pot dispune măsuri de remediere și pot stabili termene clare pentru plata sumelor restante.

Legislația în vigoare prevede și sancțiuni financiare importante pentru firmele care nu își respectă obligațiile. Potrivit prevederilor aplicabile în 2026, angajatorul care nu plătește integral salariul în termen de o lună de la data stabilită poate fi amendat cu sume cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i-au fost plătite drepturile salariale. Există însă excepții pentru societățile aflate în procedură de insolvență.

Angajatul are dreptul să se adreseze instanței de judecată pentru recuperarea salariului restant

Pe lângă sesizarea la ITM, angajatul are dreptul să se adreseze instanței de judecată pentru recuperarea salariului restant. Acțiunea poate avea ca obiect atât plata sumelor datorate, cât și acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de întârzierea plății. Codul Muncii prevede expres că întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese.

De asemenea, legislația stabilește că dreptul de a solicita în instanță salariile restante nu poate fi exercitat la nesfârșit. Cererile privind plata drepturilor salariale neacordate pot fi formulate în termen de trei ani de la data nașterii dreptului la acțiune. Cu alte cuvinte, un angajat care nu și-a primit salariul trebuie să știe că are la dispoziție o perioadă limitată pentru a cere recuperarea banilor prin intermediul instanței.

În anumite situații grave, neplata salariului poate justifica și încetarea raporturilor de muncă din inițiativa salariatului. Codul Muncii permite demisia fără preaviz atunci când angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contract, iar neplata salariului este una dintre cele mai importante astfel de încălcări. Specialiștii recomandă însă ca această decizie să fie susținută de documente și dovezi care să demonstreze existența restanțelor salariale.

Mulți angajați se tem că o reclamație la ITM sau o acțiune în instanță ar putea duce la represalii din partea firmei

Mulți angajați se tem că o reclamație la ITM sau o acțiune în instanță ar putea duce la represalii din partea firmei. Totuși, legislația muncii oferă protecție salariaților împotriva măsurilor abuzive. O concediere dispusă exclusiv pentru că un angajat și-a exercitat drepturile legale poate fi contestată și anulată în instanță. În plus, inspectorii de muncă au obligația de a analiza sesizările primite și de a verifica aspectele reclamate.

Este important de reținut și faptul că angajatorul nu poate reține salariul după bunul plac. Reținerile din salariu sunt posibile doar în condițiile prevăzute de lege și trebuie să aibă un temei juridic clar. Simpla nemulțumire a angajatorului față de activitatea unui salariat nu îi oferă dreptul de a bloca plata salariului sau de a reduce unilateral sumele datorate.