ANCOM explică noile reguli pentru platformele online în perioada electorală: furnizorii trebuie să asigure mecanisme de raportare a conținutului ilegal
Furnizorii de servicii de găzduire și platformele online sunt obligați să implementeze mecanisme clare care să permită oricărei persoane fizice sau entități să notifice rapid conținutul online ce ar putea încălca legislația electorală, a anunțat Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Instituția a subliniat că măsura este esențială în contextul alegerilor locale ce vor fi organizate la final de 2025 și derivă direct din Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA).
Potrivit autorității, toți furnizorii de servicii intermediare trebuie să acționeze „diligent, obiectiv și proporțional” în aplicarea propriilor condiții de utilizare.
În comunicatul ANCOM se precizează că, în context electoral, unele dintre marile platforme online – precum Facebook, Instagram, TikTok, YouTube, X sau LinkedIn – interzic publicitatea politică, iar utilizatorii au posibilitatea să raporteze conținutul care ar putea fi considerat propagandistic.
Rolul ANCOM în supravegherea serviciilor digitale
Autoritatea a reamintit că, prin lege, este desemnată coordonator al serviciilor digitale în România și are responsabilitatea de a supraveghea modul în care furnizorii stabiliți pe teritoriul țării respectă prevederile DSA.
ANCOM are competența de a elabora legislația secundară, de a monitoriza aplicarea normelor și de a acționa ca punct unic de contact între Comisia Europeană și ceilalți coordonatori ai serviciilor digitale din statele membre.
„Regulamentul privind serviciile digitale prevede obligaţia tuturor furnizorilor de servicii intermediare de a acţiona diligent, obiectiv şi proporţional în aplicarea propriilor condiţii generale de utilizare. În context electoral şi pre-electoral, trebuie specificat că anumite platforme online foarte mari (cum ar fi Facebook, Instagram, TikTok, YouTube, X, LinkedIn) nu permit publicitatea politică.
În aceste condiţii, utilizatorii pot raporta către platformele respective conţinutul care ar putea fi considerat publicitate politică. ANCOM, desemnată prin lege coordonator al serviciilor digitale în România, este responsabilă pentru supravegherea furnizorilor de servicii intermediare stabiliţi pe teritoriul ţării noastre şi asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale de către aceşti furnizori.
Autoritatea este responsabilă, în privinţa acestor furnizori, de toate aspectele legate de supravegherea şi de asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale, elaborează legislaţia secundară şi este punct de contact unic în ceea ce priveşte relaţia cu Comisia Europeană şi ceilalţi coordonatori ai serviciilor digitale din alte state membre”, au transmis reprezentanții ANCOM.
Reprezentanții instituției au mai arătat că, în cazul nerespectării obligațiilor impuse de regulament, furnizorii pot fi sancționați cu amenzi semnificative. Utilizatorii care consideră că le-au fost încălcate drepturile – de exemplu, dacă nu au putut raporta un conținut ilegal sau nu au avut acces la un sistem intern de soluționare a plângerilor – pot sesiza direct ANCOM.
Plângerile pot fi depuse individual sau prin intermediul unei organizații mandatate să reprezinte utilizatorii. Dacă furnizorul vizat nu este stabilit în România, plângerea este transmisă autorității competente din țara de origine.
Platformele foarte mari sunt obligate să evalueze riscurile sistemice
ANCOM a atras atenția că furnizorii de platforme online foarte mari (VLOPs) și de motoare de căutare foarte mari (VLOSEs) au obligația de a evalua riscurile sistemice pe care le generează, precum diseminarea de conținut ilegal, efectele negative asupra libertății de exprimare, impactul asupra proceselor electorale și al siguranței publice.
Ei trebuie, de asemenea, să aplice măsuri rezonabile și proporționale pentru a limita aceste riscuri.
În comunicat se menționează că, pentru perioada electorală, două documente europene ghidează acțiunile acestor furnizori.
Autoritatea a explicat că determinarea caracterului legal sau ilegal al conținutului politic publicat online intră în competența instituțiilor care supraveghează sectoarele respective. Acestea pot emite ordine prin care să solicite eliminarea conținutului ilegal sau furnizarea de informații suplimentare, iar în unele cazuri, asemenea ordine pot proveni și de la autoritățile judiciare.
„În procesele electorale sunt relevante două documente, care trebuie să ghideze acţiunile furnizorilor de platforme online foarte mari şi de motoare de căutare foarte mari în gestionarea riscurilor asociate acestor procese: Orientările către furnizorii de platforme online foarte mari şi de motoare de căutare online foarte mari privind atenuarea riscurilor sistemice la adresa proceselor electorale; Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online.
Analizarea legalităţii sau ilegalităţii unui conţinut din sfera publicităţii politice disponibil pe platformele online intră în competenţa autorităţilor relevante – acele autorităţi sau instituţii publice care au atribuţii cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate.
Acestea au posibilitatea de a emite ordine de a acţiona împotriva conţinutului ilegal sau ordine de furnizare informaţii”, mai precizează ANCOM.
Competențele autorităților offline se extind și în mediul online
ANCOM a subliniat că instituțiile care dețin competențe în mediul offline – cum ar fi autoritățile electorale, judiciare sau de reglementare în audiovizual – păstrează aceleași competențe și în mediul digital. Astfel, acestea pot acționa împotriva conținuturilor ilegale publicate online, în funcție de domeniul pe care îl gestionează.
În prezent, conform datelor Comisiei Europene, platformele considerate „foarte mari” și motoarele de căutare cu peste 45 de milioane de utilizatori activi lunar în Uniunea Europeană, între care se numără Facebook, TikTok, YouTube, Instagram, X (fostul Twitter) și LinkedIn, sunt supuse celor mai stricte obligații prevăzute de DSA.
Aceste platforme se află sub supravegherea directă a Comisiei Europene pentru respectarea cerințelor de transparență și gestionare a riscurilor sistemice. Pentru celelalte obligații, aplicabile și furnizorilor mai mici de servicii intermediare, competența de supraveghere este împărțită între Comisie și coordonatorii serviciilor digitale din statele membre, printre care și ANCOM.
Prin aceste măsuri, România își consolidează mecanismele de protecție împotriva dezinformării și a conținuturilor ilegale în mediul online, într-un an marcat de multiple runde electorale, în care integritatea spațiului digital devine esențială pentru buna desfășurare a proceselor democratice.
