Componența noului Consiliu Național de Securitate al Republicii Moldova
Consiliul Național de Securitate este condus de șefa statului, Maia Sandu, iar funcția de secretar va fi exercitată de consilierul prezidențial pentru apărare și securitate națională, Stanislav Secrieru. Din noua componență fac parte, în calitate de membri din oficiu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, ministrul afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin, șeful SIS, Alexandru Musteața, procurorul general interimar, Alexandru Machidon, guvernatoarea Băncii Naționale, Anca Dragu, și Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării.
Anca Dragu a fost confirmată în funcția de guvernator al Băncii Centrale a Republicii Moldova în decembrie 2023.
Printre membrii desemnați se regăsesc vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, ministrul de externe, Mihai Popșoi, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, ministrul justiției, Vladislav Cojuhari, ministrul finanțelor, Andrian Gavrilița, președinta Comisiei juridice a Parlamentului, Veronica Roșca, directorul Centrului național de management al crizelor, Serghei Diaconu, precum și secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
Astfel, guvernatorul Băncii Centrale se numără printre membrii din oficiu ai Consiliului de Securitate.
Consiliul Național de Securitate își va desfășura activitatea conform Constituției și Legii securității naționale
Potrivit decretului prezidențial, Consiliul Național de Securitate își va desfășura activitatea în baza Constituției, a Legii privind securitatea națională și a propriului regulament. Prin același act a fost abrogat decretul din 12 septembrie 2023 care constituia Consiliul Suprem de Securitate.
Proiectul de lege privind înființarea Consiliului Național de Securitate a fost elaborat de deputatul PAS Lilian Carp și făcut public în mai 2025. Inițial, în proiect se propuneau competențe executive pentru acest organism, nu doar rol consultativ, incluzând posibilitatea sancționării penale pentru neexecutarea deciziilor sale. Documentul a fost aprobat aproape de finalul ultimei ședințe plenare a fostei legislaturi, scrie agora.md.
