2025 a fost un an de încercări pentru Republica Moldova, 2026 vine cu provocarea consolidării transformărilor economice
Guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei, Anca Dragu, a mărturisit că anul 2025 a fost unul dificil pentru România și Republica Moldova, dar că ambele țări au trecut peste aceste încercări cu succes. Ea a explicat că anul 2026 va aduce provocarea de a continua să construim pe baza schimbărilor deja făcute în anii trecuți.
Dragu a spus că economia Moldovei s-a schimbat mult. Comerțul cu Uniunea Europeană a crescut de la aproximativ 30% acum 10-15 ani la aproape 70% în prezent, iar România rămâne cel mai important partener comercial. Structura economiei s-a schimbat: agricultura a scăzut în importanță, iar sectorul IT aproape a ajuns la același nivel, contribuind cu 8% la PIB, comparativ cu 10% agricultura. Serviciile au crescut și ele, ajungând la aproximativ 58% din PIB, față de sub 30% acum 10-15 ani.
Guvernatoarea a mai zis că planul clar al Moldovei de a adera la Uniunea Europeană este foarte important și că toată lumea lucrează pentru acest obiectiv. Banca Națională a Moldovei are un rol activ în negocierile pentru aderare, fiind responsabilă de capitolele legate de politici economice și monetare, servicii financiare, contul de capital și fluxurile de capital.
„Anul 2025 a fost un an al încercărilor şi în România, şi în Republica Moldova, încercări peste care am trecut cu bine. Anul 2026 vine cu provocarea de a construi pe transformarea ce deja s-a petrecut în anii precedenţi. Dacă ne uităm la economia Republicii Moldova, vedem o transformare semnificativă în ceea ce priveşte structura economiei, dar şi comerţul internaţional. Dacă acum 10-15 ani, comerţul cu Uniunea Europeană era undeva la circa 30%, astăzi acesta este spre 70%.
Desigur, cel mai important partener comercial este România. De asemenea, ne uităm la structura economiei. Dacă acum 15 ani aveam sectorul agriculturii foarte important, acum acesta s-a diminuat pentru că domeniul IT este aproape la egalitate, cu o contribuţie la PIB cu agricultura. Avem undeva 8% IT şi 10% agricultura. În general, serviciile s-au dus peste 50%, cam 58%, faţă de un sub 30% acum 10-15 ani. Deci, avem o transformare a economiei şi avem foarte important un plan. Îmi spune lumea la Bucureşti: ‘Ce bine de voi că aveţi un obiectiv atât de clar, de aderare la Uniunea Europeană.’
Este adevărat, este un proiect foarte puternic pentru care toată lumea munceşte în această direcţie. Banca Naţională a Moldovei este parte a procesului de negociere. Avem câteva capitole-cheie pe care suntem instituţia lider – politici economice şi monetare, servicii financiare. Avem capitolul legat de contul de capital şi fluxurile de capital”, a susţinut Dragu.
BNM participă la planul de creștere de 1,9 miliarde euro pentru Republica Moldova și gestionează inflația sub 7%
Dragu a explicat că Banca Națională a Moldovei participă la negocierile pentru planul de creștere al țării, similar cu planurile naționale de redresare ale țărilor din Uniunea Europeană. Ea a spus că țările candidate la UE au un plan de creștere pe trei ani, iar pentru Moldova acesta este de 1,9 miliarde de euro, adică aproximativ 12% din PIB-ul țării pentru acest an. Banii sunt folosiți pentru o combinație de investiții și reforme, cum ar fi modernizarea drumurilor, spitalelor, educației și pentru creșterea competitivității economiei, pregătind Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Guvernatoarea a mai spus că, după o perioadă de creștere mare a prețurilor la energie – 75% la electricitate, 40% la termie și 27% la gaze – autoritățile, cu sprijinul UE, au reușit să țină inflația sub 10%, iar acum aceasta este sub 7%, și se așteaptă să scadă în continuare până la sfârșitul anului. Această situație a permis reducerea ratei de politică monetară la 6%, iar creditarea funcționează, ceea ce pune economia în mișcare.
Dragu a precizat că Banca Națională are și planuri pentru educație financiară, incluziune financiară și că în prezent se lucrează la stabilirea indicatorilor cheie de performanță (KPI) pentru aceste proiecte.
„Ţările candidate (la aderarea la UE, n.r.) au aşa-numitul plan de creştere care se aplică tot pe o perioadă de trei ani. Pentru Republica Moldova, planul de creştere este în valoare de 1,9 miliarde şi înseamnă undeva cam 12% din Produsul Intern Brut pe anul acesta. Suma este destul de generoasă şi aceşti bani sunt folosiţi pentru o combinaţie de reforme şi investiţii. Investiţii în drumuri, spitale, în domeniul educaţiei şi reforme care să facă economia Moldovei mai competitivă şi o economie gata să fie membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană.
Vă mai spun două-trei cuvinte despre ce facem noi la Banca Naţională. (…) după un puseu inflaţionist teribil, la începutul anului, când am avut o creştere de preţuri la energie electrică de 75%, termie – de 40%, gaze – de 27% am reuşit, printr-o combinaţie de măsuri guvernamentale, sprijin din partea Uniunii Europene, de compensare a facturilor şi măsuri de politică monetară, să ţinem inflaţia la sub 10% şi acum suntem undeva la sub 7%. Sperăm ca, până la sfârşitul anului, să continuăm acest trend descendent. Aceasta ne-a permis şi o reducere a ratei de politică monetară undeva la 6%.
În prezent, activitatea de creditare funcţionează şi economia se pune în mişcare. Avem planuri ambiţioase în zona de educaţie financiară, avem o strategie pentru incluziunea financiară, iar acum elaborăm indicatorii, KPI-urile (indicatori cheie de performanţă n.r.)”, a explicat Dragu.
Bucharest Leaders’ Summit 2025: peste 300 de speakeri discută viitorul României între 3 și 21 noiembrie
Grupul MediaUno, Institutul Național de Statistică (INS) și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă organizează, între 3 și 21 noiembrie, cea de-a 32-a ediție a proiectului „Împreună protejăm România” – „Bucharest Leaders’ Summit: A Roadmap to the Future”. Evenimentul este o platformă de discuții despre viitorul României și pașii pe care țara trebuie să-i facă în contextul schimbărilor globale și al noilor centre de putere. Se vor aborda domenii precum Sănătate, Educație, Finanțe și bănci, Cultură și Cercetare, Apărare și securitate, Energie, Industrie și servicii, Construcții, Infrastructură și transporturi, Agricultură, Digitalizare și Inovare. Organizatorii spun că peste 300 de vorbitori vor prezenta idei, experiențe și soluții inovatoare pentru un viitor sigur și durabil.
Deschiderea oficială a summit-ului va avea loc luni, 3 noiembrie 2025, la Palatul Victoria, iar apoi, între 4 și 21 noiembrie, vor fi organizate conferințe de specialitate la sediul INS.
