ANAR, despre criza de la Paltinu: Toți factorii implicați știau că exista un risc iminent. Putea fi asigurată apă chiar pentru 3-4 zile

Ana-Maria Agiu, specialist ANAR, susține că instituțiile implicate gestionează situația. Potrivit spuselor sale, comunicarea insuficientă și defecțiunile de la conducta lacului Paltinu au afectat umplerea bazinului de apă, punând în pericol alimentarea locuitorilor.

Instituțiile implicate gestionează criza apei potabile în județele Prahova și Dâmbovița

Ana-Maria Agiu, specialist în relații publice la Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), a declarat, la Digi24, că, având în vedere criza apei potabile din județele Prahova și Dâmbovița, „nu putem spune că nu este nimeni de vină”.

Ea a explicat că instituția ei gestionează criza, dar nu poate spune cine e vinovat 100%. Organele de control ale statului vor analiza situația și vor identifica greșelile și eventual vinovații. În general, fiecare instituție implicată poartă o parte din vină.

Reprezentanta ANAR a spus că, în cazul instituției lor, ar fi fost nevoie de mai multă comunicare între diferitele instituții, mai ales la nivel județean și local. Chiar dacă s-au făcut comitete pentru situații de urgență, acestea sunt foarte importante pentru gestionarea crizelor.

Prefectura, care coordonează instituțiile la nivel de județ, a fost informată despre pericolul opririi apei potabile pe 22 octombrie și 6 noiembrie. În ședințele comitetului, toate instituțiile implicate, inclusiv primăriile și operatorul de apă, au luat la cunoștință riscul iminent.

Când ANAR semnala acest risc, primăriile trebuiau să fie pregătite conform legii. Fiecare primărie trebuie să aibă un plan local de urgență, care include surse alternative de apă și metode de intervenție rapidă, pentru orice situație de criză, cum ar fi poluarea accidentală sau o avarie bruscă.

„Instituția noastră, care este implicată direct în gestionarea acestei crize, nu poate să se pronunțe în privința unor vinovați 100%. Organele de control ale statului vor evalua situația care s-a întâmplat și cu siguranță vor fi identificate greșelile și probabil cei care se fac vinovați. Având în vedere că vorbim despre o situație de criză, nu putem spune că nu este nimeni de vină.

Cu siguranță, ca o observație generală, fiecare din instituțiile implicate și responsabile poartă partea ei de vină. În ceea ce privește instituția noastră, era nevoie de o mai multă comunicare interinstituțională, în special la nivel județean și la nivel local, între Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița și toate celelalte instituții responsabile, chiar dacă s-au făcut comitete pentru situații de urgență, iar aceste comitete sunt extrem de importante în gestionarea unor astfel de situații de criză.

Prefectura, care are rolul de coordonator instituțional la nivelul județului, a luat act de această situație de criză, inclusiv a fost semnalat acest pericol iminent de întrerupere a furnizării apei potabile atât în data de 22 octombrie, cât și în data de 6 noiembrie. În cadrul acestei ședințe a Comitetului pentru Situații de urgență, toți factorii implicați, inclusiv UAT-urile și operatorul de apă, au luat la cunoștință faptul că exista un risc iminent.

În momentul în care noi semnalam acest risc iminent, conform atribuțiilor pe care le are fiecare instituție, respectiv UAT-urile, sunt obligate, conform legislației de funcționare a primăriilor, să aibă prevăzut, indiferent dacă ne confruntam cu această situație sau cu o altă situație mult mai rapidă, o poluare accidentală sau o avarie iminentă care se producea într-un interval mult mai scurt de timp, fiecare primărie trebuie să aibă la nivelul ei un plan local pentru situații de urgență, care înseamnă inclusiv să aibă identificate aceste surse alternative de alimentare cu apă, mijloace de intervenție”, a spus Agiu.

ESZ Prahova nu a reparat conducta, iar bazinul de apă a rămas gol

Agiu spune că ESZ Prahova, operatorul care tratează apa din lacul Paltinu, nu este subordonat ANAR.

ABA Buzău-Ialomița ține de ANAR, dar ESZ Prahova este o firmă privată care funcționează pe piață și are propriile venituri. ANAR deține majoritatea acțiunilor, ceea ce înseamnă că trebuie să facă investiții mari pentru echipamentele care îi aparțin și pe care ESZ Prahova le folosește.

În același timp, ESZ Prahova trebuie, conform contractului, să întrețină și să repare aceste echipamente, inclusiv conducta de aducțiune foarte deteriorată, care a împiedicat umplerea bazinului de apă curată.

Chiar și cu unele restricții, acel bazin ar fi putut asigura apă pentru cel puțin 12 ore, iar specialiștii estimează că putea ajunge chiar la 3-4 zile, perioadă în care criza putea fi gestionată și oamenii nu ar fi fost afectați. Problema a fost că ANAR nu a fost informat că conducta era stricată și că bazinul era gol.

„ABA Buzău-Ialomița este în subordinea Apelor Române, dar ESZ Prahova este o societate comercială care acționează liber pe piață, ca orice alt operator care are venituri proprii. ANAR este acționar majoritar. Înseamnă faptul că ANAR-ul este obligat să demareze investiții de mare anvergură pentru mijloacele fixe care se află în proprietatea sa și pe care ESZ Prahova le exploatează.

Dar în același timp, ESZ Prahova, conform contractului de operare, are obligația să întrețină și să repare, după caz, aceste echipamente, inclusiv acea conductă de aducțiune care era foarte avariată și care nu a permis umplerea acelui bazin de apă curată.

Chiar dacă cu restricții, acel bazin de apă curată ar fi putut să asigure, teoretic cel puțin 12 ore, dar în această situație specialiștii noștri au evaluat că puteam vorbi chiar de 3-4 zile în care noi puteam să gestionăm, adică exact aceste zile în care noi ne confruntăm și am fi putut să ne folosim de acea rezervă suplimentară, astfel încât oamenii să nu fie afectați. Noi nu am fost informați că exista acea defecțiune iar acel bazin era gol”, a precizat Agiu.