Cerința ANAF ar putea viza inclusiv darurile de nuntă (deși trebuie precizat că autoritățile au insistat în mod repetat că astfel de sume nu sunt vizate de controalele statului) și este percepută ca o birocrație suplimentară, având în vedere că restaurantele folosesc deja e-factura, e-TVA și e-case de marcat. Datele cerute includ numele, numerele de telefon și alte informații despre miri și invitați, ceea ce ridică probleme de confidențialitate și respectarea normelor GDPR.
ANAF cere restaurantelor să raporteze nunțile și botezurile până la finalul lui 2025
Contabilii semnalează că măsura, așa cum este propusă, creează frică și birocrație, fără a fi clar dacă va preveni efectiv evaziunea fiscală. Aceștia atrag atenția că scopul inițiativei ANAF este aparent reducerea evaziunii fiscale și spălării de bani în domeniul HORECA, unde circulă sume considerabile ce nu sunt întotdeauna fiscalizate complet.
În același timp, colectarea detaliată a datelor pentru fiecare eveniment poate fi o povară administrativă inutilă, în lipsa unui sistem digital integrat care să permită verificări rapide și obiective.
Experții contabili subliniază că, pentru a fi eficientă, inițiativa trebuie să includă garanții privind protecția datelor, proceduri digitale simplificate și o abordare proporțională față de mediul de afaceri. S-a propus stabilirea unor praguri de raportare, de exemplu doar pentru evenimente cu un număr mare de invitați sau bugete peste un anumit plafon, pentru a evita povara asupra afacerilor mici și mijlocii.
„Cererea ANAF pentru date detaliate despre nunți și botezuri în 5 zile e o invitație la birocrație și frică, nu la prevenirea evaziunii. ANAF cere nume, numere de telefon și alte date despre miri și invitați. Adică să știe și statul cine a dansat la sârba de la ora 3 dimineața. GDPR-ul ce mai zice? Sau acum e „opțional”? ANAF vrea să afle tot despre nunți și botezuri, până și câți mici s-au pus pe grătar.
Asta nu e combatere a evaziunii, e Big Brother cu meniu all-inclusive. Dacă vrem rezultate, hai să controlăm unde există risc fiscal real, nu la fiecare petrecere din sat”, a declarat Valentina Saygo, expert contabil, președinte al Patronatului Antreprenorilor din Contabilitate din România, pentru Adevărul.
Aplicarea măsurii va crește birocrația pentru restaurante și hoteluri, iar clienții pot deveni reticenți
Aplicarea măsurii va crește birocrația pentru restaurante și hoteluri, iar clienții pot deveni reticenți dacă știu că detaliile petrecerii lor ajung la ANAF. Costurile suplimentare generate de fiscalizarea completă a veniturilor vor fi probabil transferate către prețurile meniurilor și serviciilor, ceea ce va conduce la scumpirea evenimentelor.
Pe de altă parte, măsura poate aduce echitate pe piață și poate reduce avantajul firmelor care nu respectă regulile fiscale. Centralizarea informațiilor permite compararea capacității sălii, numărului de invitați, meniului și veniturilor declarate.
„Ca auditor financiar și expert contabil, apreciez că intenția ANAF de a solicita firmelor din domeniul HORECA informații despre nunți, botezuri și alte evenimente. Măsura poate aduce beneficii la buget, însă impactul real depinde de modul în care va fi aplicată. Proceduri clare, digitalizate și simple ar putea transforma această inițiativă într-un instrument util. O implementare greoaie ar risca să devină o povară administrativă pentru firme, deja sufocate de taxele crescute.
Antreprenorii doresc predictibilitate fiscală, mai puțină birocrație, în general un stat care să fie articulat pe nevoile firmelor. În final, toți înțelegem că trebuie să creștem gradul de colectare, însă pentru antreprenorii care plătesc taxe se naște întrebarea: ce rost au e-factura, e-TVA, e-transport, e-case de marcat, SAF-T? Dacă tot rămâne povara birocratică, la care trebuie să dau curs?”, a mai spus expertul contabil pentru sursa menționată.
ANAF poate colecta TVA și impozite suplimentare
În cazul în care veniturile declarate nu corespund cu realitatea, ANAF poate colecta TVA și impozite suplimentare. Impactul financiar real depinde de modul de aplicare: dacă datele sunt colectate doar pentru arhivare și nu sunt analizate inteligent, efectele vor fi limitate.
„Scopul declarat sau mai puțin declarat este reducerea evaziunii fiscale și chiar a spălarii de bani într-un sector unde circulă sume considerabile, dar rareori fiscalizate complet. Știm că banii de dar au fost mereu scuza preferată a celor care nu pot justifica averi mai mici sau mai mari. Cred că analizele de risc vor viza atât organizatorul cât și beneficiarul. Eu consider că exact asta nu lipsea industriei Horeca, una dintre cel mai greu încercate nu doar în ultimul timp.
Poate că o soluție mai echilibrată ar fi fost stabilirea unor praguri de raportare – de exemplu, doar pentru evenimente cu peste un anumit număr de invitați sau cu bugete peste un anumit plafon. Astfel, afacerile mici și mijlocii nu ar fi fost nevoite să investească în adaptarea sistemelor informatice sau în muncă overtime pentru situații în excel doar pentru a trimite date care, în multe cazuri, nu vor genera niciun beneficiu real pentru bugetul de stat.
Așa cum arată acum, măsura pare să fie încă un stres în plus, cu beneficii fiscale discutabile. Iar în lipsa unui sistem digital integrat care să permită verificări rapide și obiective, inițiativa nu cred că va aduce beneficii. Suntem de ceva timp martorii colectării furibunde de date fără a vedea acțiuni țintite și reducerea evaziunii mari”, a spus Ana Cernescu, Managing Partner Accountess, pentru sursa menționată.
Dacă însă informațiile sunt folosite pentru analize de risc și controale țintite, măsura poate aduce milioane de euro la buget și poate stimula o competiție corectă între firme. În acest scenariu, cei care respectă regulile vor rămâne corecți, iar cei care lucrau „la negru” se vor simți presați.
