ANAF a pus lupa pe companiile românești. Fiscul nu va ignora pe nimeni. Cum funcționează notificarea timpurie

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a început să monitorizeze companiile românești pentru prevenirea insolvenței, trimițând notificări timpurii celor cu datorii semnificative. Scopul este identificarea rapidă a problemelor financiare și sprijinirea restructurării, reducând astfel pierderile la buget și protejând firmele viabile în întreaga țară.

ANAF mută accentul pe prevenția insolvenței și identificarea timpurie a problemelor financiare ale companiilor

Modificările recente ale legislației privind insolvența au transformat semnificativ modul în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) gestionează companiile aflate în dificultate. Până acum, accentul era pus în principal pe constatarea falimentului și pe recuperarea ulterioară a datoriilor. Noua abordare, însă, pune accentul pe prevenție și pe intervenție timpurie, vizând identificarea rapidă a problemelor financiare înainte ca acestea să devină critice.

Potrivit unei analize realizate de o companie specializată în insolvențe, inspectorii fiscali se concentrează acum pe monitorizarea activității firmelor în faza premergătoare deschiderii procedurii judiciare, pentru a preveni colapsul definitiv al afacerilor care încă au potențial de redresare.

România se confruntă de ani buni cu provocări majore în colectarea veniturilor la bugetul de stat. În acest context economic complicat, procedura insolvenței a fost adesea percepută de unii antreprenori ca un colac de salvare rapid și facil. În același timp, pentru stat, insolvența a reprezentat de nenumărate ori un blocaj legal în calea executărilor silite, ceea ce a afectat considerabil colectarea veniturilor. Noua legislație, atât europeană, cât și națională, încearcă să echilibreze această situație, oferind inspectorilor fiscali instrumente pentru analiza atentă a activității firmelor înainte de declanșarea procedurii de insolvență și prevenind astfel acumularea de datorii neperformante.

Experții subliniază că modificările legislative recente vizează tocmai această schimbare de paradigmă: de la reacție după declanșarea insolvenței, la analiză preventivă și identificarea timpurie a dificultăților financiare. Această strategie permite statului să detecteze problemele cu care se confruntă societățile comerciale și să intervină înainte ca acestea să devină ireversibile, protejând astfel firmele viabile și limitând pierderile bugetare.

Datele ANAF indică faptul că aproximativ 18% din totalul procedurilor aflate în desfășurare sunt reprezentate de contribuabili aflați sub incidența legii insolvenței de cel puțin zece ani. În acest interval, arieratele neîncasate la bugetul de stat au crescut cu 155%, un procent record, ceea ce reflectă dificultățile persistente în recuperarea creanțelor. O analiză a marilor datornici evidențiază dimensiunea reală a pierderilor suferite de Fisc: soldul creanțelor primilor 30 de contribuabili aflați în insolvență este format în mare parte din obligații fiscale curente, generate în timpul procesului de reorganizare, depășind cu mult datoriile istorice inițiale și subliniind necesitatea intervenției preventive.

Numărul insolvențelor a crescut cu 13,17% în primele două luni din 2026

Noile mecanisme legale privind insolvența au un dublu rol: pe de o parte, sprijină efortul statului de a recupera sumele restante la bugetul public, iar pe de altă parte, oferă un sprijin esențial pentru mediul privat. Directiva europeană privind restructurarea preventivă obligă autoritățile să implementeze sisteme funcționale de avertizare timpurie, astfel încât ANAF să poată trimite notificări către companii imediat ce acestea încep să acumuleze primele datorii semnificative. Această abordare urmărește să încurajeze antreprenorii să identifice problemele financiare din timp și să apeleze la soluții de restructurare înainte ca afacerea lor să ajungă în instanță.

Datele recente publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată o creștere de 13,17% a numărului de insolvențe în perioada ianuarie-februarie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 1.091 de entități economice care au apelat la această procedură judiciară. În cadrul acestui context, Bucureștiul a înregistrat cele mai multe cazuri, 222 de firme și PFA intrând în insolvență, însă acest număr reprezintă o scădere de 8,64% față de primele două luni ale anului 2025.

Analizând domeniile de activitate, cele mai afectate sectoare au fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, construcțiile, industria prelucrătoare, precum și transportul și depozitarea. Această distribuție reflectă zonele economice în care presiunile financiare și riscul de insolvență rămân cele mai ridicate, evidențiind totodată importanța măsurilor de prevenție și restructurare timpurie implementate prin noile reglementări.

„Trecem printr-o perioadă tulbure pentru economie în care provocările financiare sunt la tot pasul. Pentru orice companie, indiferent de mărime, monitorizarea activă a relațiilor comerciale, ale fluxurilor financiare, trebuie să se afle în prim-plan”, spune Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Legea nr. 216/2022 permite firmelor să evite falimentul prin acord de restructurare și concordat preventiv

Legislația românească în domeniul insolvenței a suferit o transformare semnificativă, oferind antreprenorilor instrumente moderne pentru a preveni colapsul financiar și pentru a continua activitatea firmei chiar în situații dificile. Prin transpunerea directivei europene prin Legea nr. 216/2022, statul a introdus mecanisme clare de restructurare preventivă, care permit companiilor să își renegocieze datoriile și să evite stigmatul și rigiditatea procedurii clasice de faliment.

Firmele pot alege între două căi principale: acordul de restructurare și concordatul preventiv. În cazul acordului de restructurare, primul pas concret este angajarea unui administrator al restructurării, un practician în insolvență autorizat, care colaborează cu conducerea companiei pentru analiza situației contabile și redactarea unui proiect detaliat de acord. Documentul trebuie să prezinte clar modul în care afacerea se va redresa și să propună un nou grafic de plată pentru datoriile existente. Ulterior, planul este negociat direct cu creditorii afectați, beneficiind de o perioadă de 60 de zile pentru ajustări și adaptări la cerințele pieței. Negocierile vizează doar creditorii ale căror creanțe urmează să fie modificate sau diminuate.

Următorul pas este procesul de votare, în cadrul căruia creditorii implicați acceptă sau resping planul de restructurare. Odată obținută majoritatea necesară, se trece la etapa finală, care presupune confirmarea acordului de către judecătorul-sindic. Instanța intervine doar la final, într-o ședință în camera de consiliu, validând înțelegerea deja agreată între părți. De la momentul confirmării, acordul devine obligatoriu prin lege, inclusiv pentru creditorii care au votat inițial împotrivă.

Concordatul preventiv reprezintă a doua opțiune legală disponibilă firmelor și se caracterizează printr-o procedură judiciară mai complexă, oferind însă o protecție mai puternică împotriva executărilor silite. Această variantă este recomandată atunci când compania se confruntă cu riscul iminent al popririlor sau al altor acțiuni executorii din partea statului sau a furnizorilor.

Spre deosebire de acordul extrajudiciar, concordatul preventiv începe direct în instanță, iar deschiderea procedurii suspendă automat toate executările silite pentru o perioadă de patru luni, perioadă care poate fi prelungită, în anumite condiții, până la maximum un an. Această perioadă oferă firmei timpul necesar pentru a elabora un plan detaliat de restructurare, pentru a grupa creditorii pe categorii și pentru a negocia noile termene de plată. Dacă planul este aprobat de creditori și omologat de instanță, executările silite sunt anulate, permițând companiei să se redreseze.

Cultura de business din România se află într-o tranziție treptată, de la simpla constatare a eșecului către prevenția timpurie. Ignorarea problemelor financiare și așteptarea momentului în care conturile sunt complet blocate transformă insolvența într-o realitate aproape inevitabilă. Noile reglementări oferă practic o a doua șansă firmelor viabile, înlocuind litigiile nesfârșite cu colaborarea deschisă între antreprenori și creditori, consolidând astfel o abordare preventivă și constructivă în mediul de afaceri.

„Acordul de restructurare reprezintă o procedură confidențială și parțial extrajudiciară, gândită special pentru intervenții rapide. Acest mecanism este ideal pentru companiile care au detectat probleme financiare din timp și doresc să le rezolve discret, fără a alerta public concurența sau întreaga piață. Avantajul major este că antreprenorul păstrează controlul total asupra afacerii sale pe tot parcursul procesului.

Succesul acestor mecanisme depinde aproape exclusiv de momentul în care sunt activate. Cu cât un manager recunoaște mai devreme că firma sa are primele probleme de lichiditate, cu atât șansele de salvare cresc exponențial. Noi am lansat, de altfel, recent un serviciu dedicat prevenirii acestor situații. Compass este un serviciul de consultanţă care permite diagnosticarea situaţiei financiare a firmei, pe baza unor indicatori de performanţă”, afirmă Neacșu.