Reciclare în Europa. România și Bulgaria, la coada clasamentului reciclării în UE. 7 state au atins deja un obiectiv major

Diferențele dintre statele europene când vine vorba despre deșeuri și gestionarea acestora devin tot mai evidente, în contextul obiectivelor ambițioase asumate la nivelul Uniunii Europene. În timp ce Slovenia a reușit să depășească țintele privind reciclarea, România și Bulgaria rămân mult în urmă, confruntându-se cu probleme structurale și infrastructură insuficientă.

Reciclare în Europa. 7 țări au atins obiectivul de reciclare de cel puțin 70% din deșeurile de ambalaje

Săptămâna aceasta a fost marcată, pentru al patrulea an consecutiv, Ziua Internațională Zero Deșeuri, celebrată pe 30 martie în urma unei rezoluții adoptate de Adunarea Generală a ONU la inițiativa Turciei. Evenimentul readuce în prim-plan diferențele majore dintre statele europene în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

În timp ce unele țări au depășit deja țintele stabilite pentru 2030, altele rămân mult în urmă, confruntându-se cu probleme structurale persistente.

La nivelul Uniunii Europene, șapte state au reușit deja să atingă obiectivul de reciclare a cel puțin 70% deșeuri de ambalaje: Belgia, Olanda, Italia, Republica Cehă, Slovenia, Slovacia și Spania. Dintre acestea, doar Slovenia reprezintă regiunea Balcanilor.

În medie, fiecare cetățean european generează anual 177,8 kg de deșeuri de ambalaje, dintre care 35,3 kg provin din plastic, conform datelor Eurostat din 2023.

Slovenia, model regional bazat pe responsabilitate și reguli stricte

Slovenia se remarcă drept un exemplu de bune practici în regiune, cu o rată de reciclare de aproape 60% pentru deșeurile totale și peste 73% pentru deșeurile de ambalaje. În plus, peste jumătate din ambalajele din plastic sunt reciclate, ceea ce plasează țara peste media europeană.

Succesul sloven se bazează pe un sistem bine organizat de colectare selectivă, realizată direct de la gospodării, printr-un mecanism „din ușă în ușă”. Deșeurile sunt separate încă de la sursă în mai multe categorii, inclusiv biodegradabile, hârtie, plastic sau sticlă. În paralel, există puncte publice de colectare pentru fluxuri speciale.

Un element esențial este aplicarea strictă a principiului „poluatorul plătește”. Gospodăriile achită taxe proporționale cu cantitatea de deșeuri generate, iar separarea corectă reduce costurile. Autoritățile aplică sancțiuni în cazul nerespectării regulilor, ceea ce contribuie la menținerea unui nivel ridicat de conformare. De asemenea, producătorii și importatorii suportă costurile gestionării ambalajelor introduse pe piață.

România, la coada clasamentului european în reciclare

În contrast puternic, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea. Datele indică o rată de doar 12,4% pentru deșeurile totale, mult sub media europeană de aproximativ 50%. În cazul ambalajelor, procentul ajunge la 37,3%, iar pentru plastic la 32,4%, ambele date valabile pentru anul 2022.

Situația este agravată de faptul că aproximativ 74% din deșeurile menajere ajung la gropile de gunoi, departe de ținta europeană de maximum 10% până în 2035. Autoritățile au raportat că majoritatea deșeurilor colectate nu sunt reciclate, ceea ce indică probleme majore în întreg lanțul de gestionare.

Deși legislația obligă autoritățile locale să asigure colectarea separată, implementarea rămâne deficitară în multe regiuni. Chiar și în Capitală, infrastructura este insuficient dezvoltată, cu puține containere dedicate reciclării.

Un pas important a fost făcut la finalul anului 2023, prin introducerea sistemului de returnare a ambalajelor. Consumatorii pot returna sticlele în magazine și primesc un voucher de 0,50 lei pentru fiecare unitate. Măsura urmărește creșterea ratei de colectare, însă efectele pe termen lung depind de extinderea infrastructurii și de schimbarea comportamentului populației.

Bulgaria, între obiective ambițioase și rezultate modeste

Bulgaria se află, de asemenea, în rândul statelor cu performanțe reduse, cu o rată de reciclare de aproximativ 16,7% pentru deșeurile totale, conform datelor Eurostat. Acest nivel este semnificativ sub media Uniunii Europene, care se apropie de 48%.

Autoritățile locale au atras atenția că mai puțin de 20% din deșeurile menajere sunt reciclate, însă au subliniat că obiectivele naționale sunt ambițioase: peste 65% reciclare până în 2035 și reducerea depozitării la 10%.

În ceea ce privește deșeurile de ambalaje, Bulgaria înregistrează rezultate mai bune, cu o rată de peste 58% în 2022 și aproape 40% pentru plastic. Cu toate acestea, țara rămâne sub media europeană, iar diferențele față de lideri sunt considerabile.

La nivel european, potrivit datelor Eurostat pentru 2023, Germania conduce clasamentul reciclării totale, urmată de Austria și Slovenia, în timp ce Belgia domină segmentul reciclării ambalajelor.

Comparație între Slovenia, România și Bulgaria

Indicator (ultimele date disponibile)	Slovenia	România	Bulgaria
Rată reciclare totală (%)	59,8	12,4	16,7
Rată reciclare ambalaje (%)	73,6	37,3	58,3
Rată reciclare plastic (%)	51,5	32,4	39,5
Deșeuri depozitate (%)	redus	74	ridicat

Aceste date evidențiază un decalaj semnificativ între statele din aceeași regiune. În timp ce Slovenia demonstrează că obiectivele europene pot fi atinse prin politici coerente și responsabilitate colectivă, România și Bulgaria rămân în faza de recuperare, având nevoie de investiții majore și reforme structurale pentru a reduce diferența față de media Uniunii Europene.