Amânare la CCR pe pensiile magistraților. Adrian Toni Neacșu: Mâine trebuie să participe toți 9 judecătorii. Augustin Zegrean: E complicat că nu fac cvorum
SURSA FOTO: Dreamstime - CCR
Curtea Constituțională a amânat pentru luni, 29 decembrie, decizia privind pachetul de reforme referitor la pensiile și vârsta de pensionare a magistraților, pe fondul unor dispute procedurale și al lipsei cvorumului. Specialiști în drept constituțional avertizează că întârzierile riscă să împiedice intrarea în vigoare a legii de la 1 ianuarie 2026, termen esențial pentru aplicarea noilor prevederi.
CCR amână decizia privind reforma pensiilor magistraților. Adrian Toni Neacșu, explicații legale pentru ce s-a întâmpal astăzi
Curtea Constituțională a României a amânat pronunțarea asupra pachetului de reforme care vizează pensiile și vârsta de pensionare a magistraților, următorul termen fiind stabilit pentru luni, 29 decembrie. Decizia vine într-un context procedural tensionat, în condițiile în care legea ar trebui publicată până la finalul anului pentru a putea produce efecte de la 1 ianuarie 2026.
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a explicat, într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, că legea de funcționare a Curții Constituționale prevede în mod expres posibilitatea amânării pronunțării atunci când cel puțin trei judecători solicită acest lucru.
Potrivit acestuia, o astfel de cerere ar fi obligatorie pentru Curte, fără ca legea să stabilească un termen precis al amânării, aceasta putând fi chiar de la o zi la alta.
Neacșu a susținut că, în actuala situație, o cerere de amânare ar fi fost respinsă în mod nejustificat, ceea ce ar indica o tentativă a unei majorități de judecători de a forța adoptarea unei soluții, cu încălcarea regulilor procedurale.
Totodată, fostul membru CSM a subliniat că o decizie a Curții nu poate fi luată decât dacă sunt prezenți cel puțin șase judecători, adică două treimi din total. În cazul în care patru judecători ar părăsi ședința și nu ar reveni, cauza ar trebui automat amânată.
Mai mult, în situația unei amânări de pronunțare chiar pentru ziua respectivă, ar fi necesară prezența tuturor celor nouă judecători, absența chiar și a unuia singur făcând imposibilă adoptarea unei decizii.
Un alt element esențial semnalat de Neacșu este legat de calendarul legislativ. Pentru ca legea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, aceasta ar trebui publicată în Monitorul Oficial cel târziu până la miezul nopții de duminică, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra Curții.
„Din punct de vedere procedural, ce se întâmplă acum la CCR are urmatoarele explicații:
– potrivit legii, dacă cel puțin 3 judecatori ai CCR (o treime) solicită amânarea pronunțării, atunci această amânare e obligatorie (art. 58 alin 3 din Legea 47/1992). Legea nu spune cât, amânarea poate fi și de pe o zi pe alta.
– știm că o astfel de cerere de amânare a fost respinsă, deși ar fi fost obligatorie, ceea ce înseamnă că majoritatea de cel puțin 5 judecători încearcă sa impună astăzi o soluție, încălcând legea, aceasta neputând fi decât aceea de trecere a legii ca fiind constituțională, pentru că altfel nu ar exista motivul încălcării legii și practicilor CCR.
– totuși, o decizie nu poate fi luată astăzi decât dacă la ședință participă cel puțin 6 judecatori (adică 2/3), în caz contrar cauza amânându-se la alt termen. Dacă 4 judecători au ieșit din sală și nu vor reveni atunci cauza se va amâna.
– fiind vorba de o amânare de pronunțare pentru astăzi, nu se va putea lua o decizie decât daca la ședință vor participa toți cei 9 judecători. Unul dacă lipsește decizia nu se va lua.
-legea, ca să producă efecte, trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Ca să intre în vigoare la 1.01.2026 aceasta trebuie publicată în Monitorul Oficial până mâine la ora 12 noaptea”, a scris pe Facebook Adrian Toni Neacșu.
Augustin Zegrean: Lucrurile sunt complicate că nu reuşesc să facă cvorum
Pe marginea subiectului a intervenit și fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean, care a afirmat că se aștepta ca în ședința de duminică să nu se ia nicio decizie.
El a explicat că, în mod tradițional, duminica nu se judecă nicăieri, iar dificultățile legate de realizarea cvorumului complică suplimentar situația. Zegrean a arătat că, dacă nu sunt prezenți suficienți judecători, Curtea nu poate delibera, indiferent de importanța subiectului.
„Nu ştiu ce s-a întâmplat acolo. Nu mai suntem la primul termen, acolo dacă erau şase în sală, puteau decide. Dacă mâine lipseşte unul, nu pot să judece. Nu am de unde să ştiu.
Bănuiam că în şedinţa de astăzi nu se va întâmpla nimic. Duminica nu se judecă nicăieri în lume. Nu mă aşteptam să dea nicio decizie astăzi. Lucrurile sunt complicate că nu reuşesc să facă cvorum”, a afirmat Zegrean la Antena 3.
Fostul șef al CCR a mai remarcat că, în actuala componență a Curții, dezbaterile tind să se prelungească și că este puțin probabil ca legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie.
În opinia sa, graba este nejustificată, mai ales în condițiile în care legea bugetului nu este încă adoptată și ar urma să fie finalizată abia în primăvară.
„Sigur nu se întâmplă lucrul care s-a vehiculat ca legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Nu ştiu de ce era important ca la 1 ianuarie să intre în vigoare.
Legea bugetului nu este făcută. Legea bugetului va ieşi în martie, aprilie. Se grăbesc degeaba”, a mai spus Augustin Zegrean.

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




