În prezent, multe unităţi medicale dispun deja de camere video şi butoane de panică, însă, în lipsa unui cadru legal clar, sistemele de monitorizare nu înregistrează imaginile captate.
Camerele de supraveghere devin obligatorii în toată ţara
Noua reglementare va impune spitalelor care au deja camere video să asigure nu doar monitorizarea, ci şi înregistrarea imaginilor pentru perioada prevăzută de lege. În acelaşi timp, unităţile sanitare care nu dispun încă de astfel de echipamente vor avea la dispoziţie doi ani de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial pentru a instala sistemele necesare.
„În multe spitale publice din România, în momentul de faţă există camere de luat vederi, există şi butoane de panică, dar pentru că nu exista legislaţie, camerele de monitorizare nu înregistrau imagini. Odată cu modificarea legislativă, unităţile sanitare vor fi obligate, acolo unde există camere de luat vederi, să monitorizeze şi să înregistreze imaginile pentru maxim 60 de zile. Acolo unde nu există, timp de doi ani de la momentul apariţiei în Monitorul Oficial, să instaleze astfel de camere”, a declarat ministrul Sănătăţii.
Ministrul Sănătăţii a subliniat că această măsură face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare şi digitalizare a sistemului medical. În cadrul proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Ministerul Sănătăţii a semnat deja 207 contracte cu diferite unităţi medicale din ţară. Potrivit lui Alexandru Rogobete, peste 70% dintre aceste spitale beneficiază de soluţii de monitorizare video şi de sisteme digitale de alertare.
„Vă pot spune cu certitudine că din proiectele PNRR derulate de Ministerul Sănătăţii, au fost semnate 207 contracte. Practic sunt 207 spitale. E un procent important Peste 70% din ele au şi astfel de soluţii de monitorizare video şi sisteme digitale de alertare”, a completat Rogobete.
Se lucrează la un amplu proces de reorganizare a Direcţiilor de Sănătate Publică din România
Alexandru Rogobete a anunţat și că se lucrează la un amplu proces de reorganizare a Direcţiilor de Sănătate Publică din România. Acesta are ca obiectiv principal separarea clară a activităţilor de sănătate publică de cele de inspecţie sanitară, precum şi schimbarea modului în care sunt acordate avizele sanitare.
Ministerul Sănătăţii, împreună cu specialişti din domeniul sănătăţii publice, lucrează la o nouă structură a acestor instituţii, care să asigure o delimitare fermă între cele două zone de activitate. În cadrul noii organizări, inspectorii sanitari nu vor mai fi subordonaţi directorilor executivi din direcţiile de sănătate publică, urmărindu-se o creştere a independenţei şi eficienţei acestor structuri.
„Lucrez cu echipa mea din Ministerul Sănătăţii, dar şi cu oameni din sănătatea publică, la o regândire a atribuţiilor, în primă fază, a Direcţiilor de Sănătate Publică. O separare clară a zonei de sănătate publică din cadrul Direcţiilor şi din zona de inspecţie sanitară de stat astfel încât inspectorii sanitari să nu mai fie în subordinea directorilor executivi din cadrul direcţiilor de sănătate publică. O regândire a modului în care sunt acordate avizele sanitare de funcţionare, pentru că de la începutul anului am depistat vreo trei sau patru avize emise ilegal”, a mai spus ministrul.
Procesul de reformă vizează şi schimbarea modului de emitere a avizelor sanitare de funcţionare
Procesul de reformă vizează şi schimbarea modului de emitere a avizelor sanitare de funcţionare. Ministrul Sănătăţii a menţionat că, de la începutul anului, au fost depistate trei sau patru avize emise ilegal, fapt care a evidenţiat necesitatea unei regândiri a procedurilor şi a mecanismelor de control.
Alexandru Rogobete a precizat că în prezent există o pierdere semnificativă de control administrativ şi legislativ asupra Direcţiilor de Sănătate Publică, ceea ce impune intervenţii majore. În acest context, reorganizarea va fi însoţită de modificări legislative ample, menite să restabilească eficienţa, transparenţa şi responsabilitatea în funcţionarea acestor instituţii esenţiale pentru sistemul sanitar din România.
„Din punctul meu de vedere, s-a pierdut total controlul administrativ şi legislativ asupra acestor Direcţii de Sănătate Publică. Da, trebuie reorganizate. Dar nu doar reorganizate, ci regândită legislaţia şi modul lor de funcţionare”, a conchis Rogobete.
