Alertă alimentară în Europa. Pesticide în 85% dintre merele testate. Ce substanțe s-au găsit
SURSA FOTO: Dreamstime
O alertă alimentară a fost declanșată la nivel european după publicarea unui studiu coordonat de PAN Europe, care arată că 85% dintre merele cultivate convențional și testate în 13 țări conțin simultan mai multe reziduuri de pesticide. Analizele au fost realizate în 2025, inclusiv în supermarketuri și piețe din state precum Spania, Germania și Polonia. Datele indică prezența unor substanțe cu potențial neurotoxic și cancerigen.
Alertă alimentară în urma testelor: 85% dintre merele analizate conțin reziduuri multiple de pesticide
Această alertă alimentară vine după ce o investigație extinsă, coordonată de Pesticide Action Network Europe (PAN Europe) în colaborare cu organizații din 13 state europene, a evidențiat o contaminare pe scară largă a merelor provenite din agricultură convențională.
Potrivit datelor publicate și citate de Euronews și Mediafax, 85% dintre merele analizate la nivel european conțin concomitent mai multe tipuri de pesticide. Studiul a inclus probe colectate din supermarketuri și piețe, iar rezultatele arată o tendință constantă în majoritatea țărilor investigate.
În Spania, 80% dintre cele 59 de mostre recoltate în septembrie 2025 au prezentat urme multiple de substanțe chimice. În medie, fiecare măr testat conținea trei tipuri diferite de pesticide, însă au existat și cazuri în care au fost identificate până la șapte substanțe distincte în același fruct.
În opt dintre statele incluse în analiză, printre care Germania și Polonia, toate probele testate au indicat prezența mai multor reziduuri. Singura țară cu un nivel semnificativ mai redus de contaminare a fost Danemarca, unde doar 20% dintre mostre au fost afectate.
Substanțe neurotoxice, PFAS și compuși clasificați drept „foarte toxici”
Documentul de cercetare care a stat la baza acestei alerte alimentare arată că o parte dintre substanțele identificate ridică semne serioase de întrebare privind siguranța consumului. În 36% dintre eșantioane au fost detectate pesticide cu potențial neurotoxic, iar 64% dintre mere conțineau substanțe per- și polifluoroalchilice (PFAS), cunoscute pentru persistența lor în mediu și în organism.
Printre cele mai frecvent întâlnite substanțe se află Fludioxonil, recunoscut de Uniunea Europeană în 2024 ca perturbator endocrin; Captan, clasificat drept posibil cancerigen; și Acetamiprid, un insecticid etichetat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) ca neurotoxic și capabil să traverseze bariera placentară.
Potrivit concluziilor studiului, 71% dintre fructele în care au fost identificate reziduuri conțineau compuși încadrați de Uniunea Europeană în categoria „foarte toxice”, ceea ce amplifică îngrijorările privind impactul cumulativ asupra sănătății consumatorilor.
„Efectul de cocktail”, evaluat incomplet la nivel european
Raportul readuce în atenție conceptul de „efect de cocktail”, care face referire la impactul combinat al mai multor pesticide prezente simultan în același produs alimentar. Deși legislația europeană prevede de peste 20 de ani necesitatea evaluării efectelor cumulate ale substanțelor chimice, nu există încă o metodologie formală adoptată pentru această analiză.
În prezent, fiecare pesticid este evaluat separat, fără a se lua în considerare interacțiunile dintre substanțe. Cercetătorii atrag atenția că efectul combinat ar putea fi mai sever decât suma efectelor individuale ale fiecărui compus analizat distinct.
Autorii studiului subliniază că lipsa unei evaluări integrate lasă un gol important în sistemul de reglementare, în contextul în care majoritatea probelor testate conțin mai multe reziduuri simultan.
Riscuri pentru copii și presiuni asupra legislației europene
Această alertă alimentară are implicații majore pentru categoriile vulnerabile, în special pentru copii. Potrivit raportului, dacă merele analizate ar fi fost utilizate în producția de alimente destinate sugarilor, 93% dintre ele nu ar fi îndeplinit standardele stricte stabilite de Uniunea Europeană pentru copiii cu vârsta sub trei ani.
Organizațiile implicate în cercetare recomandă consumatorilor să opteze pentru mere ecologice, cultivate fără utilizarea pesticidelor sintetice și provenite din surse locale. În Germania, aproximativ 15% din producția totală de mere este deja certificată ca fiind organică.
În același timp, autorii studiului avertizează că o inițiativă legislativă aflată în dezbatere la nivelul Comisiei Europene ar putea conduce la relaxarea standardelor actuale privind protecția sănătății publice și a mediului. Reprezentanții PAN Europe solicită întărirea normelor referitoare la utilizarea pesticidelor în agricultură, în contextul datelor prezentate de această alertă alimentară.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





