Opoziția câștigă teren înainte de vot. Viktor Orban riscă să piardă
Ungaria se apropie de un moment electoral decisiv, după 16 ani în care Viktor Orbán a dominat scena politică. Potrivit analizelor, există o mobilizare puternică în jurul opoziției, care încearcă să pună capăt actualului regim.
Politologul Török Gábor susține că majoritatea alegătorilor și-au format deja opțiunea înainte de debutul oficial al campaniei și că tendința generală favorizează opoziția.
Acesta mai subliniază că diferențele dintre sondajele independente și cele apropiate guvernării sunt mai mari ca niciodată, iar timpul rămas până la scrutin este prea scurt pentru apariția unor elemente care să schimbe radical rezultatul.
Sondajele indică o posibilă schimbare istorică
Potrivit datelor analizate de Politico, partidul Tisza conduce în majoritatea sondajelor recente.
Un studiu realizat de institutul Medián, considerat unul dintre cele mai credibile din Ungaria, arată că Tisza ar putea obține între 138 și 143 de mandate din totalul de 199, depășind pragul de 133 necesar pentru o majoritate de două treimi.
În același timp, partidul de guvernământ Fidesz ar putea obține între 49 și 55 de mandate, iar formațiunea de extremă dreapta Mi Hazánk ar putea intra în Parlament cu 5-6 locuri.
Datele aceluiași sondaj indică faptul că 48% dintre alegători ar susține Tisza, 30% Fidesz, 4% Mi Hazánk și 2% Coaliția Democratică.
Guvernul contestă sondajele, dar admite un scrutin „deschis”
Gulyás Gergely, șeful Cancelariei premierului, a criticat credibilitatea institutului Medián, afirmând că acesta ar publica rezultate favorabile finanțatorilor săi.
Cu toate acestea, oficialul a recunoscut că alegerile sunt „deschise”, semn că există incertitudine chiar și în tabăra guvernamentală.
Alte sondaje confirmă avansul opoziției
Un alt studiu, realizat de Iránytű Intézet, arată că Tisza ar obține 41% din voturi, în timp ce Fidesz este creditat cu 34%.
Potrivit aceleiași cercetări, niciun alt partid nu ar depăși pragul electoral de 5%, cele mai apropiate fiind „Our Homeland” și „Two-Tailed Dog Party”, fiecare cu aproximativ 3%.
Datele sociologice indică și o stare generală de nemulțumire în rândul populației: 62% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 31% sunt optimiști. De asemenea, 54% dintre participanți își doresc schimbarea guvernului, comparativ cu 38% care ar prefera menținerea acestuia.
Un element important rămâne procentul de alegători indeciși – aproximativ 18% – care ar putea influența decisiv rezultatul final.
Moment tensionat în campanie: „Rușilor, plecați acasă!”
Campania electorală a fost marcată și de episoade tensionate. La un miting organizat de Viktor Orbán în Szombathely, mulțimea a început să scandeze „Rușilor, plecați acasă!”, slogan emblematic al Revoluției din 1956.
Momentul a fost comparat de presa internațională cu episodul din 21 decembrie 1989, când Nicolae Ceaușescu a fost huiduit de mulțime.
Imaginile distribuite pe rețelele sociale îl arată pe premier surprins de reacția publicului, fără o reacție imediată, ceea ce a alimentat comparațiile cu „momentul Ceaușescu”.
Relația cu Rusia, temă centrală de campanie
Sloganul „Rușilor, plecați acasă!” a fost folosit intens și în mitingurile opoziției conduse de Peter Magyar, în contextul relațiilor apropiate dintre Viktor Orbán și Vladimir Putin.
Guvernul Fidesz este acuzat că a menținut dependența energetică față de Rusia și că a întârziat decizii europene importante privind sprijinul pentru Ucraina.
În replică, autoritățile susțin că politica externă a Ungariei este una orientată spre „pace” și suveranitate, respingând implicarea în „aventuri militare”.
Dezvăluiri despre discuții cu Moscova
Campania electorală a fost zguduită și de investigații jurnalistice recente. Bloomberg a publicat detalii despre o convorbire telefonică dintre Viktor Orbán și Vladimir Putin, în care premierul ungar ar fi transmis că este dispus să sprijine inițiativele acestuia, inclusiv organizarea unor negocieri la Budapesta privind războiul din Ucraina.
De asemenea, investigații realizate de mai multe publicații internaționale au dezvăluit discuții între ministrul de externe Péter Szijjártó și omologul său rus Serghei Lavrov.
Potrivit acestor informații, oficialul ungar ar fi transmis detalii despre negocierile europene privind aderarea Ucrainei și ar fi încercat să ofere documente sensibile.
În acest context, Lavrov ar fi replicat: „Șantajul direct este uneori cea mai bună opțiune”.
Alegerile din 2026 sunt considerate unele dintre cele mai importante din istoria recentă a Ungariei, cu potențialul de a schimba echilibrul de putere după mai bine de un deceniu și jumătate.
Rezultatul final va depinde nu doar de mobilizarea electoratului, ci și de votul indecișilor, într-un context politic marcat de tensiuni interne și presiuni externe.