Alegeri anticipate în România. Adrian Țuțuianu anunță ce trebuie schimbat și cât ar costa scrutinul

Organizarea unor eventuale alegeri parlamentare anticipate ar necesita modificarea legislației electorale și reducerea unor termene, astfel încât scrutinul să poată avea loc în cele trei luni prevăzute de Constituție. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, spune că instituția pregătește un proiect în acest sens, iar calendarul ar urma să fie redus de la 90 la 75 de zile. Costurile unui scrutin anticipat sunt estimate la 160-170 de milioane de euro.

AEP pregătește cadrul pentru eventualele alegeri anticipate

Adrian Țuțuianu a declarat, vineri, într-o conferință de presă la Târgu Mureș, că actualele reguli trebuie adaptate în cazul în care România ajunge la alegeri anticipate. Constituția stabilește că, după dizolvarea Parlamentului, scrutinul trebuie organizat în cel mult trei luni.

„În urmă cu trei luni, eu am afirmat că actualul cadru normativ nu ne permite organizarea scrutinului şi unii au înţeles, inclusiv oameni politici, că Autoritatea Electorală Permanentă se opune organizării alegerilor anticipate. Este o prostie că nu ne putem opune noi unei dispoziţii constituţionale. Problema pe care o avem este următoarea. Textul constituţional prevede că în caz de dizolvare a Parlamentului, scrutinul trebuie organizat în maxim trei luni”, a afirmat preşedintele AEP.

Actuala lege a fost construită pentru alegerile la termen

Țuțuianu a explicat că Legea 208/2015, care reglementează alegerile parlamentare, a fost concepută pentru scrutinurile desfășurate la termen. În aceste situații, autoritățile și partidele au la dispoziție o perioadă mult mai lungă pentru pregătiri.

„Problema pe care o avem este că Legea 208/2015, care reglementează alegerile parlamentare, a fost construit textul legii pentru alegeri care au loc la termen. În anul 2024, hotărârea de Guvern privind alegerile parlamentare a fost emisă prin luna iulie, a intrat în vigoare în luna septembrie şi alegerile au avut loc în luna decembrie. Deci a existat un timp suficient ca toate partidele politice să se pregătească de scrutin şi un timp suficient ca şi administraţia locală să se pregătească de un scrutin”, a explicat Adrian Ţuţuianu.

Unele termene ar urma să fie reduse

Președintele AEP consideră că atât Legea 208/2015, cât și legea votului prin corespondență trebuie modificate, fără ca dreptul fundamental la vot să fie afectat.

„Legea 208 şi legea votului prin corespondenţă trebuiesc modificate în sensul de a reduce unele termene fără să afectăm exerciţiul dreptului fundamental de vot. Asta e tema pe care o punem noi. Iar modificarea legislaţiei electorale trebuie făcută prin lege organică, iar Curtea Constituţională a spus în mai multe decizii că legea trebuie adoptată de Parlament şi că, în mod excepţional, am putea să intervenim cu reglementări în domeniul electoral, dar fără să afectăm exerciţiul drepturilor fundamentale. Ori, de exemplu, pentru votul prin corespondenţă, la alegeri normale, din luna aprilie te poţi înscrie pe listă. Acum nu mai putem să înscriem pe nimeni. Luna aprilie a trecut de mult şi va trebui, prin lege, să stabilim un termen în cadrul căruia aceşti cetăţeni să se poată înscrie în lista electorală”, a declarat Adrian Ţuţuianu.

Calendarul ar urma să scadă de la 90 la 75 de zile

AEP lucrează deja la un proiect care să permită adaptarea legislației pentru situația unor alegeri anticipate.

„M-am ferit să vorbesc în spaţiul public de un proiect de lege pentru anticipate. Când am vorbit de anticipate, au venit unii din lumea politică şi au spus «Pe Tuţuianu l-a pus un partid să vorbească despre subiect». Şi asta este tot o abordare politicianistă, nu serioasă, pentru că nu trebuie să mă pună nimeni pe mine la treabă sau instituţia. Este atribuţia noastră legală de a veni şi a pune proiectul pe masă. Deci am dat tema şi vom avea în interiorul Autorităţii Electorale Permanente un asemenea proiect. Acest proiect să modifice legea votului prin corespondenţă, să pregătim un calendar care ar trebui redus de la 90 de zile la 75 de zile, ca să putem să ne încadrăm în cele trei luni prevăzute de Constituţie. Că ăsta e argumentul. Trei luni prevede Constituţia. Nu cred că şi-a propus cineva să încalce Constituţia”, a subliniat acesta.

Durata campaniei electorale ar urma să rămână de 30 de zile. Nu ar urma să fie modificate nici termenele pentru depunerea semnăturilor și candidaturilor la Biroul Electoral sau cele pentru desemnarea președinților birourilor electorale.

Alegerile anticipate ar putea costa până la 170 de milioane de euro

Potrivit președintelui AEP, organizarea unui scrutin parlamentar anticipat ar putea costa între 160 și 170 de milioane de euro. Acesta a precizat și că un vot exprimat în străinătate costă de trei ori mai mult decât unul din țară.

O altă dificultate privește organizarea celor aproximativ 950 de secții de votare din străinătate într-un interval foarte scurt.

„A doua chestiune priveşte votul din diaspora, pentru că ar trebui ca într-o lună, o lună şi jumătate, Ministerul de Externe, cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu Guvernul, să identifice ce sedii, să găsim oamenii, aia e mai uşor, să-i trimitem să organizeze scrutinul, să alocăm resursele financiare. Ori, dacă nu vom face 950 de secţii de vot şi facem 450 ca în 2014, s-ar putea să avem iarăşi o discuţie că cineva a dorit cu orice preţ să limiteze votul românilor din diaspora. Ori noi vrem să evităm treaba aceasta”, a mai transmis Adrian Ţuţuianu.

Ce spune Țuțuianu despre actuala procedură pentru desemnarea premierului

Președintele AEP a vorbit și despre situația politică actuală, afirmând că, dacă nominalizarea pentru funcția de premier nu trece de Parlament, președintele poate face o nouă nominalizare.

„Şi eu sunt de părere, aşa uitându-mă la ce s-a declarat, că s-ar putea să nu treacă un guvern. Mai departe, mingea este în terenul preşedintelui, care ar putea să decidă dizolvarea sau ar putea să facă o nouă nominalizare. Procedura parlamentară îi lasă o marjă largă de apreciere după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor de grupuri parlamentare. Dar dincolo de moment, s-ar putea să avem un guvern şi să nu avem nicio nevoie de alegeri anticipate, problema rămâne şi ea trebuie reglementată adecvat”, a afirmat Adrian Ţuţuianu.

Președintele Nicușor Dan l-a nominalizat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Decretul de desemnare nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit articolului 103 din Constituție, candidatul pentru funcția de prim-ministru trebuie să solicite, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi.

Articolul 89 stabilește că președintele poate dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Până în prezent, Parlamentul a respins Cabinetul Veștea, pe 22 iunie. Eugen Tomac, desemnat ulterior pentru funcția de premier, nu a mai ajuns la votul Parlamentului.