Ai impresia că vorbești cu oameni pe internet? Ce este „Teoria internetului mort” și de ce atrage atenția

Internetul trece printr-o transformare importantă, pe măsură ce programele automate și instrumentele bazate pe inteligență artificială ocupă o parte tot mai mare din activitatea online. Un raport publicat în 2026 arată că boții au generat 53% din traficul web analizat pentru anul 2025, în timp ce utilizatorii umani au reprezentat doar 47%.

Boții au depășit oamenii pe internet. Fenomenul care schimbă rețelele sociale

Datele readuc în discuție o ipoteză controversată, cunoscută sub numele de „Teoria internetului mort”, care susține că spațiul digital este dominat progresiv de sisteme automate și de conținut produs artificial.

Schimbarea poate fi observată și în experiența obișnuită a utilizatorilor. Comentariile de pe rețelele sociale seamănă tot mai mult între ele, imaginile create cu ajutorul inteligenței artificiale circulă pe numeroase platforme, iar unele conversații online ridică semne de întrebare privind identitatea interlocutorilor.

Potrivit unei analize publicate de Engadget, aceste evoluții alimentează impresia că interacțiunile autentice dintre oameni sunt tot mai greu de separat de activitatea programelor informatice. Fenomenul nu înseamnă însă că toate sistemele automate reprezintă un pericol.

Motoarele de căutare utilizează boți pentru indexarea paginilor web, iar numeroase servicii digitale se bazează pe procese automatizate pentru a funcționa. De asemenea, procentul de 53% se referă la traficul de internet, nu la proporția postărilor de pe rețelele sociale realizate cu inteligență artificială. Raportul analizează activitatea online, fără să stabilească cine a creat fiecare material publicat.

Boții au ajuns să genereze 53% din traficul web

Potrivit raportului Thales Bad Bot Report 2026, activitatea programelor automate a reprezentat 53% din traficul web analizat pentru anul 2025. Procentul este în creștere față de anul precedent, când boții au fost responsabili pentru 51% din total. În același timp, traficul provenit de la utilizatorii umani a scăzut la 47%.

Raportul evidențiază și o altă componentă importantă a fenomenului: 40% din întregul trafic analizat a fost generat de boți considerați malițioși. Aceste programe sunt utilizate pentru diverse activități ilegale sau dăunătoare, printre care atacurile informatice, fraudele și exploatarea vulnerabilităților existente în serviciile online.

Datele arată că automatizarea nu mai reprezintă doar o componentă tehnică discretă a internetului, ci a devenit o parte majoră a traficului digital. Totuși, diferența dintre boții utili și cei periculoși rămâne importantă pentru înțelegerea statisticilor. Nu toate accesările automate urmăresc obținerea unor avantaje ilegale sau manipularea utilizatorilor.

Ce susține „Teoria internetului mort”

Conceptul cunoscut sub numele de „Dead Internet Theory” a început să circule pe forumurile online în anii 2010, devenind mai cunoscut în 2021, după apariția unei postări pe comunitatea Agora Road. Ideea centrală era că internetul își pierdea treptat caracterul uman, iar interacțiunile autentice erau înlocuite de activitatea boților și de conținutul distribuit prin algoritmi.

În forma sa radicală, teoria susține că internetul ar fi „murit” în jurul anului 2016. Potrivit acestei perspective, boții și sistemele automatizate ar fi început să domine experiența online, creând un spațiu în care utilizatorii interacționează tot mai mult cu programe informatice, fără să fie întotdeauna conștienți de acest lucru.

Nu există însă dovezi care să confirme că internetul a fost înlocuit printr-o operațiune coordonată sau că oamenii au devenit o minoritate printre autorii întregului conținut disponibil online. Teoria trebuie privită ca o interpretare a unor schimbări observabile, nu ca o realitate demonstrată în toate aspectele sale.

Există totuși o evoluție concretă care contribuie la popularitatea acestei idei. Instrumentele de inteligență artificială pot genera texte, fotografii, videoclipuri și comentarii într-un ritm foarte ridicat. Volumul de materiale produse automat face ca identificarea originii unui conținut să fie mai dificilă, mai ales atunci când acesta este publicat fără informații despre modul în care a fost realizat.

Când inteligența artificială interacționează cu alte sisteme AI

O altă situație descrisă de Engadget este apariția unor interacțiuni în care ambele părți ale unei comunicări folosesc sisteme automatizate. Fenomenul poate fi observat în educație, unde un student poate apela la inteligența artificială pentru redactarea unei lucrări, iar profesorul poate utiliza un alt instrument automat pentru evaluarea materialului.

Astfel, o parte din activitatea care presupunea în mod tradițional comunicare și analiză directă între oameni ajunge să fie gestionată de programe informatice. Situația nu se limitează la mediul educațional, ci apare și în procesele de recrutare și selecție profesională.

Candidații folosesc chatboți pentru redactarea CV-urilor și a scrisorilor de intenție, în timp ce angajatorii recurg la aplicații care analizează documentele primite și filtrează candidaturile. În consecință, anumite etape ale procesului de recrutare se desfășoară prin intermediul unor sisteme automate, fără ca interacțiunea directă dintre persoanele implicate să fie întotdeauna necesară.

O dificultate suplimentară este asemănarea tot mai mare dintre mesajele generate cu ajutorul acestor instrumente. Atunci când textele sunt produse sau prelucrate de inteligența artificială, poate deveni mai greu de stabilit cât din conținut exprimă experiența personală, perspectiva sau opiniile reale ale autorului.

Aproape jumătate dintre adulții americani folosesc chatboți AI

Răspândirea instrumentelor de inteligență artificială este reflectată și de datele unui studiu realizat de Pew Research Center în februarie 2026. Cercetarea arată că utilizarea chatboților a crescut considerabil în rândul populației adulte din Statele Unite.

În 2024, 33% dintre adulții americani declarau că au utilizat instrumente precum ChatGPT, Gemini sau Copilot. Doi ani mai târziu, proporția a ajuns la 49%, ceea ce înseamnă că aproape unul din doi adulți americani folosise deja un astfel de serviciu.

Studiul mai indică faptul că aproximativ 24% dintre respondenți utilizează chatboții zilnic. Aceste cifre evidențiază ritmul în care inteligența artificială a devenit parte din activitățile obișnuite, de la căutarea informațiilor până la redactarea unor materiale sau desfășurarea unor sarcini profesionale.

Creșterea numărului de utilizatori nu demonstrează că interacțiunile dintre oameni dispar, însă arată că instrumentele automate au început să ocupe un loc important în modul în care informațiile sunt căutate, prelucrate și transmise. Utilizarea lor influențează inclusiv felul în care sunt realizate anumite activități care, până recent, presupuneau intervenția directă a unei persoane.

Dezinformarea, una dintre principalele probleme asociate boților

Unul dintre riscurile importante ale creșterii activității automate pe internet este legat de răspândirea informațiilor false. Conturile controlate de boți pot distribui același mesaj pe numeroase platforme, pot amplifica artificial anumite afirmații și pot crea impresia că o opinie beneficiază de o susținere mult mai mare decât în realitate.

La această problemă se adaugă materialele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Fotografiile și videoclipurile generate artificial pot fi prezentate drept imagini autentice, ceea ce complică verificarea informațiilor și identificarea surselor originale. Pentru utilizatorii care întâlnesc astfel de materiale pe rețelele sociale sau pe alte platforme, diferențierea dintre un document real și unul fabricat poate deveni dificilă.

În paralel, au apărut instrumente digitale concepute pentru identificarea conținutului produs de inteligența artificială. Acestea încearcă să stabilească dacă un text, o imagine sau un alt material a fost generat automat, însă rezultatele nu sunt întotdeauna exacte. Sistemele pot identifica în mod greșit materiale autentice drept conținut artificial sau pot să nu recunoască anumite materiale generate cu AI.

Verificarea informațiilor presupune astfel mai multe etape, printre care identificarea sursei originale, verificarea autorului și compararea datelor cu informațiile publicate de instituții media credibile. Aceste metode rămân importante mai ales în situațiile în care autenticitatea unui material nu poate fi stabilită doar prin analiza aspectului său sau cu ajutorul unui instrument automat.