Administratia publică, rămasă în urmă. Consum masiv de hârtie și competențe digitale minime

Angajații la stat reclamă un sistem greoi, reguli incoerente și instrumente de lucru depășite. Lipsa competențelor digitale și consumul ridicat de hârtie confirmă stagnarea administrativă.

Birocrația, legislația stufoasă și lipsa digitalizării – principalele probleme din sectorul public

Angajații la stat reclamă un sistem greoi, reguli incoerente și instrumente de lucru depășite. Lipsa competențelor digitale și consumul ridicat de hârtie confirmă stagnarea administrativă.

Un sondaj național realizat de Centrul de Formare APSAP arată că birocrația excesivă, legislația dificil de aplicat și absența digitalizării sunt percepute ca fiind cele mai mari obstacole din instituțiile publice. Cercetarea, la care au participat 4.743 de angajați din administrația publică, este una dintre cele mai ample analize recente dedicate funcționarilor și modului în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică.

Potrivit raportului, respondenții au avut posibilitatea să selecteze patru probleme principale, iar rezultatele conturează un tablou administrativ rigid și ineficient.

Birocrația domină problemele semnalate de angajați

În topul dificultăților întâlnite la locul de muncă se află:

Birocrația excesivă – 62%
Legislația stufoasă și contradictorie – 47%
Lipsa digitalizării – 37%
Aceste aspecte sunt considerate responsabile pentru blocajele administrative și pentru incapacitatea instituțiilor de a oferi servicii moderne și rapide cetățenilor.

Pe lângă acestea, studiul evidențiază o serie de probleme structurale:

Ineficiență și lipsă de responsabilizare – 31%
Corupție și favoritism – 30%
Lipsă de motivație și pregătire profesională – 29%
Imixtiune politică – 26%
Subfinanțare – 25%
Diferențe majore între administrația centrală și cea locală – 12%

„Simplificarea, digitalizarea și un cadru legislativ coerent sunt esențiale”

Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, subliniază că angajații din instituții înțeleg foarte bine limitele sistemului în care lucrează:

„Răspunsurile confirmă, fără echivoc, că angajații din sectorul public sunt extrem de conștienți atât de limitele cu care se confruntă zilnic, cât și de direcțiile în care administrația trebuie să evolueze. Ei indică foarte clar că simplificarea procedurilor, digitalizarea reală și un cadru legislativ coerent și aplicabil sunt pilonii esențiali ai unei reforme autentice.”

Un sector public încremenit: 33% dintre angajați lucrează de peste 15 ani în aceeași instituție

Studiul arată și o lipsă majoră de mobilitate profesională. O treime dintre participanți declară că nu și-au schimbat instituția de peste 15 ani, iar alți 8,2% lucrează în același loc de 11–15 ani.

În acest sens, Bogdan-Costin Fârșirotu avertizează:

“Un om aflat de 15 ani în aceeași instituție va continua, inevitabil, să reproducă ceea ce a învățat la începutul carierei sale, în contextul unei lumi care nu mai seamănă deloc cu cea din 2008 sau 2010. Nu poți cere digitalizare, inovație, deschidere și schimbare unui sistem în care 40% dintre oameni lucrează exact în același loc de când era folosit faxul.”

Digitalizarea – un deziderat, nu o realitate: semnătura electronică este rar folosită

Deși peste 65% dintre angajați declară că dețin o semnătură digitală calificată, foarte puțini o folosesc efectiv.
40% nu au folosit-o nici măcar o dată în ultimul an, iar 35% au semnat digital cel mult 10 documente.

La fel, deși cozile la ghișee par mai rare, instituțiile nu sunt nici pe departe digitalizate. Utilizarea în continuare a procedurilor pe hârtie rămâne dominantă.

În ciuda accelerării digitalizării în alte domenii, sectorul public românesc continuă să funcționeze masiv pe suport fizic.
31,3% spun că nivelul consumului de hârtie a rămas neschimbat, iar aproape 40% afirmă că acesta chiar a crescut în ultimii doi ani. În peste jumătate din instituții se utilizează lunar între 100 și 500 de coli pentru documentele interne.

Competențe digitale reduse: patru din zece angajați au abilități minime

Un alt semnal îngrijorător privește pregătirea digitală a personalului. Patru din zece respondenți declară că au doar competențe digitale de bază, iar peste 60% nu au niciun certificat de specialitate.

În acest context, Bogdan-Costin Fârșirotu punctează:

„Datele sondajului arată limpede că lipsa digitalizării nu ține doar de infrastructura instituțiilor, ci și de nivelul de competențe ale angajaților. (…) Este o realitate care confirmă nevoia urgentă de formare și profesionalizare în administrația publică.”

Despre APSAP: 250.000 de participanți și 75 de formatori

APSAP, fondat în 2014, s-a impus drept unul dintre cei mai importanți furnizori de formare profesională din România, oferind programe acreditate de Ministerul Muncii și de Ministerul Educației.

Organizația are peste 250.000 de participanți în portofoliu și desfășoară anual peste 3.000 de cursuri și conferințe naționale, atât fizic, cât și online.