Adevărul din sistemul public de pensii din România. Ce se va întâmpla cu pensiile românilor

Sistemul de pensii din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, pe fondul dezechilibrelor financiare și al degradării accelerate a raportului dintre populația activă și numărul pensionarilor. Pentru 2025, statul estimează o subvenție de 35 de miliarde de lei pentru acoperirea deficitului din sistemul public. În paralel, indexarea pensiilor a fost înghețată pentru anii 2025 și 2026. Datele oficiale arată că peste 61% dintre pensionari încasează sub 3.000 de lei lunar, în timp ce proiecțiile europene indică o dublare a deficitului sistemului până în 2050.

Sistemul de pensii din România funcționează pe baza a patru piloni

Sistemul de pensii din România este construit pe patru piloni principali, fiecare având un rol distinct în asigurarea veniturilor după retragerea din activitate. Contribuția de asigurări sociale reprezintă în prezent 25% din salariul brut al unui angajat, iar cea mai mare parte a acestei sume este direcționată către sistemul public.

Din contribuția totală, 20,25% merge către Pilonul I, administrat exclusiv de stat și utilizat pentru plata pensiilor actuale. Restul de 4,75% este transferat către Pilonul II, unde fondurile sunt administrate privat și investite în principal în titluri de stat și acțiuni listate pe piața de capital.

Pe lângă componentele obligatorii, sistemul include și Pilonul III, destinat economisirii voluntare. Participanții beneficiază de deductibilități fiscale în limita a 400 de euro anual, mecanismul fiind utilizat mai ales de persoanele cu venituri medii și mari care încearcă să își completeze veniturile viitoare.

Începând din anul viitor, va deveni operațional și Pilonul IV, dedicat pensiilor ocupaționale. Acest mecanism permite companiilor să creeze scheme suplimentare de economisire pentru angajați, ca instrument de retenție a forței de muncă. Contribuțiile sunt suportate inițial de angajator, iar legislația permite introducerea unor clauze de vesting cu o perioadă maximă de trei ani, scrie avocatnet.ro.

Dezechilibrele financiare din sistemul de pensii obligă statul să acopere anual miliarde de lei din buget

Noua legislație a pensiilor a modificat mecanisme importante din sistemul public, eliminând vechiul indice de corecție și introducând punctele de stabilitate pentru persoanele care au depășit pragul de 25 de ani de cotizare. Autoritățile au susținut că aceste schimbări urmăresc reducerea inechităților dintre generațiile de pensionari.

Cu toate acestea, datele oficiale arată că majoritatea beneficiarilor continuă să aibă venituri reduse. Aproximativ 61,8% dintre pensionari primesc lunar mai puțin de 3.000 de lei. Situația este și mai dificilă în cazul pensiilor de invaliditate, unde aproape 87% dintre beneficiari încasează sub 2.000 de lei pe lună.

Presiunea asupra finanțelor publice rămâne una majoră. Contribuțiile colectate lunar acoperă doar aproximativ 75% din necesarul pentru plata pensiilor, diferența fiind suportată direct de la bugetul de stat. Pentru anul 2025, necesarul de subvenționare a fost estimat la aproximativ 35 de miliarde de lei, echivalentul a aproape un sfert din cheltuielile totale ale sistemului public.

Acest deficit structural ridică probleme serioase privind sustenabilitatea pe termen lung a sistemului, mai ales în contextul încetinirii economice și al creșterii presiunilor bugetare generate de cheltuielile sociale și de costurile împrumuturilor publice.

Înghețarea pensiilor pentru 2025 și 2026 determină tot mai mulți români să caute soluții individuale

Deși legea prevede indexarea anuală a punctului de referință în funcție de rata inflației și de evoluția salariului mediu, Guvernul a suspendat temporar acest mecanism pentru anii 2025 și 2026. Valoarea punctului de referință a rămas astfel înghețată la 81 de lei.

Decizia a fost justificată prin deficitul bugetar ridicat și prin constrângerile fiscale asumate de România în relația cu instituțiile europene. O aplicare integrală a formulei de calcul ar fi presupus o majorare de aproximativ 18,5% a tuturor pensiilor aflate în plată.

În lipsa unor creșteri automate, tot mai multe persoane încearcă să identifice soluții pentru majorarea viitoarelor venituri. Una dintre variantele prevăzute de legislație este cumpărarea retroactivă a vechimii pentru o perioadă de maximum șase ani anteriori.

Mecanismul este considerat avantajos în special pentru persoanele care se apropie de stagiul minim de cotizare de 15 ani sau pentru cei care pot depăși pragurile de 25, 30 ori 35 de ani de contribuții. În aceste cazuri, punctele suplimentare obținute pot influența semnificativ valoarea finală a pensiei.

Presiunea demografică riscă să transforme deficitul sistemului de pensii într-o problemă structurală majoră

Problemele sistemului public de pensii sunt amplificate de evoluțiile demografice care afectează întreaga Europă. Scăderea natalității și creșterea speranței de viață reduc constant numărul contribuabililor activi raportat la populația pensionată.

În România, ieșirea la pensie a generației decrețeilor va accentua puternic dezechilibrul dintre contribuabili și beneficiari în următoarele două decenii. Specialiștii avertizează că presiunea asupra bugetului public va crește accelerat pe măsură ce numărul pensionarilor va continua să urce.

Proiecțiile arată că rata de dependență a persoanelor vârstnice va crește de la 35,2% la 55% în următorii 25 de ani. În paralel, estimările Comisiei Europene indică o majorare a deficitului sistemului public de pensii de la 2,6% din PIB în 2022 la aproximativ 5,3% până în anul 2050.

În spațiul public au fost discutate inclusiv scenarii privind absorbția fondurilor din Pilonul II în sistemul public. O astfel de măsură ar putea reduce artificial datoria publică pe termen foarte scurt, însă economiștii avertizează că efectele pe termen lung ar fi negative, deoarece necesarul de subvenții ar continua să crească.

Experții atrag atenția că o reformă sustenabilă a sistemului de pensii nu poate fi realizată exclusiv prin ajustări financiare. O eventuală creștere a vârstei de pensionare trebuie corelată cu măsuri reale privind sănătatea ocupațională și condițiile de muncă, pentru a evita degradarea prematură a capacității de muncă a angajaților.

Tabel. Principalele date despre sistemul de pensii din România:

Indicator	Situația actuală
Contribuția totală CAS	25% din salariul brut
Contribuție către Pilonul I	20,25%
Contribuție către Pilonul II	4,75%
Pensionari cu venituri sub 3.000 lei	61,8%
Pensionari de invaliditate sub 2.000 lei	Aproape 87%
Grad de acoperire din contribuții	Aproximativ 75%
Subvenție estimată de la buget în 2025	35 miliarde lei
Valoarea punctului de referință	81 lei
Perioada înghețării indexării	2025-2026
Rata de dependență demografică actuală	35,2%
Rata estimată pentru următorii 25 de ani	55%
Deficit estimat al sistemului în 2050	Aproximativ 5,3% din PIB