Pilonul II sub acuzare, Piperea denunță miliardul pierdut și plasamentele cu risc
Avocatul Gheorghe Piperea a publicat pe Facebook o analiză critică la adresa sistemului privat de administrare a fondurilor de pensii (Pilonul II), susținând că în 2024 românii au suportat indirect un cost estimat la un miliard de euro. Potrivit acestuia, sumele reprezintă comisioane, cheltuieli și profituri ale administratorilor, provenite din contribuțiile obligatorii și din dobânzile plătite de stat.
Dobânzi plătite din taxele contribuabililor
Piperea afirmă că administratorii celor șapte fonduri de pensii au obținut anul trecut o plusvaloare de aproximativ 30 de miliarde de lei. Din această sumă, în jur de 21 de miliarde de lei ar proveni din dobânzi încasate pentru titlurile de stat deținute, dobânzi finanțate direct de bugetul național.
„Aceste dobânzi sunt achitate din taxele și impozitele noastre”, punctează avocatul. Restul de 9 miliarde de lei ar fi venituri obținute prin plasamente pe piața de capital.
În postarea sa, Piperea susține că o parte dintre aceste plasamente sunt „infestate” de decizii arbitrare ale administratorilor, care ar fi direcționat fonduri către titluri riscante subscrise înainte de listare, precum Digi, MedLife sau One. El menționează și investiții în titluri rusești – printr-o bancă internațională de investiții controlată de Federația Rusă, din care România s-a retras – precum și în companii ce promovează „agenda globalistă și totalitar-sanitară sau climatică”.
Criticul Pilonului II susține că, în esență, administratorii privați au două activități principale:
- încasarea contribuției de 3,75% din CAS, colectată de stat;
- încasarea dobânzilor de 7-8% pe an la titlurile de stat.
„Singurul lucru important pe care îl fac este să aștepte cuminți colectarea acestor sume”, afirmă Piperea.
Acuzații privind lobby și influență politică
În plus față de administrarea propriu-zisă a fondurilor, Piperea acuză firmele din Pilonul II de acțiuni secundare cu impact politic și economic: lobby pentru majorarea contribuției la 4,25%, susținerea pozițiilor favorabile băncilor și contrare intereselor consumatorilor, criticarea măsurilor de combatere a sărăciei – cum ar fi creșterea salariului mediu – și protejarea privilegiilor corporațiilor multinaționale prin intermediul unor ONG-uri și politicieni.
Postarea reamintește de criticile recurente ale avocatului la adresa Pilonului II, pe care îl consideră o formă de transfer mascat de bani publici în zona privată, cu beneficii disproporționate pentru administratori și costuri directe pentru contribuabili.
Postarea inițială a lui Gheorghe Piperea
„Administrarea privată a fondurilor de pensii (Pilonul II) i-a costat pe români un miliard de euro anul trecut.
Ca să facă o plusvaloare de 30 de miliarde de lei anul trecut, Pilonul II a încasat dobânzi la titlurile de stat de cca 21 de miliarde de lei. Aceste dobânzi, desigur, sunt achitate de la bugetul național, adică din taxele și impozitele noastre. Restul de 9 miliarde de lei provin, cel mai probabil, din investițiile în piața de capital. Unele astfel de investiții sunt oarecum infestate de deciziile arbitrare al administratorilor, care plasează acești bani în titluri riscante, subscrise înainte de listare (digi, medlife, one), în titluri rusești (o bancă internațională de investiții, controlată de ruși, din care Statul român s-a retras) sau în societăți care promovează intens agenda globalistă și totalitar – sanitară sau climatică.
Singurul lucru important pe care îl fac cei 7 administratori ai Pilonului II este să aștepte cuminți:
(a) colectarea de către stat de la contribuabili a celor 3,75 puncte procentuale din contribuția de asigurări sociale,
(b) colectarea de la stat a dobânzilor de 7-8% la titlurile de stat.
Există, evident, și lucruri secundare pe care le fac administratorii privați ai Pilonului II. De exemplu, lobby politic pentru creșterea celor 3,75 de puncte la 4,25, propagandă favorabilă băncilor și contrară intereselor consumatorilor, critica acerbă și constantă a politicilor sociale anti-sărăcie, cum ar fi majorarea salariului mediu pe economie, protejarea prin diverse ong – uri militante și prin politicieni corupți, a privilegiilor corporațiilor multinaționale în România etc.
(reamintire Facebook, decembrie 2023)”, a scris Piperea.
