De ce Ion Iliescu nu a fost condamnat penal, dar rămâne responsabil moral
Lavinia Betea susține că Ion Iliescu nu a răspuns niciodată în fața justiției pentru două fapte esențiale produse după căderea regimului comunist. Este vorba, pe de o parte, despre executarea soților Ceaușescu și, pe de altă parte, despre violențele îndreptate împotriva populației civile.
Istoricul subliniază că, în mod paradoxal, numărul victimelor a fost mai mare după plecarea cuplului Ceaușescu cu elicopterul, moment considerat simbolic drept prăbușirea regimului, decât înainte de 22 decembrie 1989. În acest context, ea consideră că responsabilitatea nu poate fi ignorată doar pentru că nu a existat o condamnare definitivă în instanță, transmite Gândul.
Modul în care execuția soților Ceaușescu a fost organizată și prezentată public
Lavinia Betea afirmă că a ajuns să îi cunoască direct, într-un platou de televiziune, pe unii dintre actorii-cheie implicați în execuția de la Târgoviște. Printre aceștia s-au aflat Andrei Kemenici, comandantul garnizoanei care i-a păzit pe soții Ceaușescu înainte de execuție, precum și persoana care a condus plutonul de execuție.
Potrivit istoricului, discuțiile purtate cu aceștia, în afara emisiunilor propriu-zise, i-au arătat cât de mult au fost manipulați cei implicați direct. Ea consideră că execuția a fost prezentată public într-un mod trucat și că presa a contribuit la consolidarea unei versiuni convenabile pentru cei aflați atunci în poziții de putere.
În același timp, Lavinia Betea face o distincție clară între diferitele figuri militare implicate, apreciind că nu toți pot fi considerați manipulați, referindu-se inclusiv la rolul lui Victor Stănculescu.
„S-a întâmplat chiar ca la un post de televiziune, în timpul unei discuții, așa cum avem noi, doar că erau mai mulți, să-l cunosc și pe Kemenici, să-l cunosc și pe cel care a comandat plutonul de execuție. Și erau în pauzele acelea lungi cu publicitate, aveai posibilitatea să vorbești cu oamenii aceștia. Așa cum stăm noi acum la masă, cât curgea publicitatea 10-20 de minute. Erau emisiuni foarte vizionate și erau multe calupuri publicitare. Am avut posibilitatea să stăm de vorbă și să înțeleg cât de manipulați au fost acești oameni. Nu se poate spune de (generalul Victor) Stănculescu, care ar fi fost manipulat, deși el vine cu tot felul de basme.”
Suspansul și violența, folosite ca instrumente de control
Istoricul consideră că Ion Iliescu nu poate fi exonerat de responsabilitatea față de populația civilă, pe care a menținut-o într-o stare de teamă și confuzie. Ea afirmă că situația ar fi putut fi clarificată rapid dacă ar fi fost implicați oficiali-cheie ai structurilor de forță, precum fostul șef al Securității, Iulian Vlad, sau fostul șef al Statului Major, Ștefan Gușă.
În schimb, Lavinia Betea susține că a fost creat un vid de autoritate exploatat de alte personaje, printre care și Nicolae Militaru, care ar fi preluat comanda într-un mod improvizat, inclusiv din studioul Televiziunii Române. În opinia sa, acest tip de acțiune a contribuit la haosul și violențele din zilele următoare, consolidând treptat preluarea puterii de către gruparea care s-a impus după 22 decembrie 1989.
Din această perspectivă, istoricul separă clar lipsa unei condamnări juridice de existența unei vine morale, pe care o consideră imposibil de ignorat în analiza evenimentelor Revoluției Române.
„Nu se poate, nu-l putem exonera pe Ion Iliescu de crima făcută, dubla crimă. Pe de o parte cu populația civilă a României, pe care o ține în acest suspans. Când de fapt era atât de simplu să-i ia pe fostul șef al Securității (Iulian Vlad). Care de fapt îi și spune: ai ei nu sunt (n.r. – trupele Securității învinuită că a tras în protestatari). Să-l ia pe fostul șef al statului major (Ștefan) Gușă, pentru că vine foarte repede Militaru și se auto-intitulează … Vine, se spune, cu uniforma de general într-o pungă din asta de plastic ieftină pe care o îmbracă într-o toaletă la televiziune. Și comandă, din studio, opriți măcelul”, mai spune Lavinia Betea, potrivit Gândul.
