Adevărul despre cota unică de impozitare. Kelemen Hunor vine cu noi precizări: Ce se schimbă

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor vine cu precizări referitoare la cota unică de impozitare. Potrivit acestuia, atât el cât și restul membrilor UDMR susțin cota unică de impozitare, chiar dacă crede că, pe termen mediu şi lung, s-ar putea discuta despre anumite modificări.

Kelemen Hunor anunță că UDMR susține cota unică încă din 2004, însă aceasta nu este corectă din punctul său de vedere. El a adăugat că au existat o serie de modificări în ultimii 17 ani, iar schimbăril cel mai probabil vor continua.

”Noi suntem pentru cota unică din 2004 – 2005, de când a fost introdusă cota unică, dar nu este cota unică aşa cum ar trebui să fie din punctul meu de vedere. În perioada asta de 17 ani, de când a fost introdusă cota unică au fost modificări pe aici, pe acolo, dar eu sunt în continuare pentru cota unică (…) Noi, în acest moment nu putem face schimbarea, nu pentru 2022. Eu nu exclud ca pe termen lung sau pe termen mediu să schimbăm această metodă de impozitare, dar nu în 2022 şi pentru 2023 eu nu cred”, a declarat, la Antena 3, Kelemen Hunor.

Vicepremierul a mai menționat că trebuie găsite soluţii pentru care au venituri mici, iar o metodă posibilă ar fi schimbarea modalităţii de impozitare.

”Cum putem ajuta, cum putem aduce bani la buget ca să schimbăm filozofia potenţei sociale şi în acest domeniu chiar trebuie să ne gândim la o schimbare majoră, dar acest lucru nu înseamnă că singura modalitate ar fi schimbarea modalităţii de impozitare. Putem să vorbim de o taxă de solidaritate în 2022, în 2023. Orice schimbare în fiscalitate trebuie pregătită din timp”, a mai declarat Kelemen Hunor.

O nouă taxă pentru averile mari?

Întrebat dacă asta ar însemna taxă pe averile mai mari, Kelemen Hunor a afirmat că da, adăugând că pe lângă marile averi sunt vizate și firmele care au o cifră de afaceri de peste 100 milioane de euro pe an.

El a subliniat faptul că oamenii săracni nu trebuie să fie solidari cu cei care au profituri uriașe și cu cei care au de câștigat de pe urma acestora.

”Din punctul meu de vedere, da, şi pe firme care au o cifră de afaceri de peste 100 milioane de euro pe an, fiindcă trebuie să îmi pun întrebarea: ok, suntem solidari, dar cine e solidar cu cine? Nu omul sărac trebuie să fie solidar cu cei care au profituri uriaşe, cei care au câştigat în urma cetăţenilor, în urma consumului, în urma celor care au cumpărat produse şi servicii 20-30 de ani şi cei care au profit trebuie să fie solidari cu cetăţenii României în perioade dificile”, a adăugat el.

Totodată, vicepremierul a mai adăugat că există multe prosibilităţi de a creşte veniturile la buget, dar trebuie o abordare sinceră şi trebuie o abordare directă. El a dat exemplu taxa pentru averile mari, adăugând că în momentul de față nu se știe cine contabilizează aceste averi, având în vedere că nici ”cadastrul nu e făcut ca lumea”.

Kelemen Hunor, despre sinceritatea din coaliție

”Putem să vorbim de taxa pe averile mari, dar cine contabilizează ce înseamnă averi în acest moment? Noi nu avem nici cadastrul făcut ca lumea. Cine va spune şi cine va face curat? Aici trebuie să facem curat. Care este proprietatea persoanei fizice şi care este proprietatea firmei? Eu sunt de acord, cei care au vile uriaşe, cei care au proprietăţi imobiliare uriaşe, dar alea sunt pe firme, nu sunt pe persoană fizică. Deci iarăşi este o discuţie extrem de utilă şi necesară, dar trebuie sinceritate şi curaj”, a mai afirmat Kelemen Hunor.

O altă întrebare primită de vicepremier a vizat noul Guvern. Întrebat dacă există sinceritate şi curaj în această formulă de guvernare, vicepremierul a mai declarat că el personal este sincer și speră ca și colegii săi să fie la fel, altfel lucrurile nu vor funcționa pe niciun plan.

”Eu am şi sper că şi colegii mei. Dar nu trebuie să fii nici demagog, nici populist, nu trebuie să arătăm forţa când nu avem forţa, trebuie să facem analiza şi pregătirile, foarte bine, când vorbim de case, de fiscalitate, de impozitare. Altfel nu merge. Altfel creezi haos şi lipsa de predictibilitat în România este una dintre problemele cele mai importante, dincolo de lipsa de încredere.

Dacă nu există predictibilitate şi aici vorbim de persoane fizice până la firme, până la firme mari, de la IMM, până la multinaţionale. Fiecare doreşte predictibilitate, dar doreşte predictibilitate şi muncitorul şi investitorul. Toţi dorim predictibilitate, fără predictibilitate nu merge”.