Aderarea la spațiul Schengen în presă și online. Două momente majore de creștere a vizibilității
SURSA FOTO: Dreamstime
Deși România a făcut un pas important prin intrarea în Schengen cu frontierele aeriene și navale, procesul de aderare completă rămâne blocat. Această situație continuă să fie intens discutată atât la nivel european, cât și în media românească și digitală.
România în spațiul Schengen, în atenția media
Pe 31 martie, România a intrat oficial în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și navale, facilitând mobilitatea cetățenilor și comerțul pe aceste căi.
Cu toate acestea, discuțiile despre aderarea completă a României la Schengen, prin includerea frontierelor terestre, au continuat să fie un subiect de dezbatere intensă, mai ales după decizia recentă a Austriei de a bloca din nou acest proces.
Această decizie a generat un val de reacții în media și spațiul digital, iar analiza socială a conversațiilor online, realizată cu ajutorul NewsVibe, un instrument de social listening bazat pe AI, oferă o privire detaliată asupra discuțiilor din ultima perioadă, transmite informat.ro.
Două momente majore de creștere a vizibilității
Analiza arată două momente majore de creștere a vizibilității subiectului privind spațiul Schengen. Primul vârf a fost înregistrat pe 10 octombrie, în urma reuniunii Consiliului JAI, unde Austria a anunțat blocarea aderării României la Schengen pe cale terestră.
Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat că, deși România este pe calea cea bună, „nu este încă la capătul drumului”. Această poziție a generat numeroase reacții atât în presa din România, cât și în rândul utilizatorilor de social media.
Un alt vârf de vizibilitate a fost pe 26 septembrie, când Comisia Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Totodată, președintele Klaus Iohannis a declarat că, deși este optimist, rămâne rezervat cu privire la șansele imediate de aderare completă. Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat și el Consiliului Uniunii Europene să sprijine acest proces, atrăgând atenția media asupra sa.
Gerhard Karner și Cătălin Predoiu, printre cele mai menționate figuri
Cele mai frecvente mențiuni legate de subiectul Schengen au provenit din sursele mainstream de presă online, precum trustul Intact, cu paginile sale de Facebook Sinteza Zilei Oficial și Antena 3, care au tratat subiectul în mod constant. De asemenea, Calea Europeană a avut un interes particular pentru subiectul Schengen, abordând și tema posibilității ca România să intre în programul Visa Waiver.
Printre cele mai menționate figuri în acest context se numără Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne, alături de Cătălin Predoiu și președintele Parlamentului European. Viktor Orban, premierul Ungariei, a avut o mențiune importantă în discursurile din Parlamentul European, unde a susținut public aderarea României la Schengen.
La nivel european, Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, a fost menționată frecvent, după ce a reafirmat sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen cu frontierele terestre.
Pe plan intern, Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Eugen Tomac s-au poziționat sceptic cu privire la șansele României de a adera complet la Schengen, o atitudine diferită față de liderii precum Marcel Ciolacu și Victor Negrescu, care s-au arătat mai optimiști.
De asemenea, Cluj, Constanța, Mureș, Iași și Prahova sunt județele care au avut un interes special pentru această temă, în mare parte datorită publicațiilor locale și vocilor politice din aceste regiuni.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





