Activitatea sectorului privat din zona euro, la minimul ultimelor 10 luni pe fondul tensiunilor globale

Activitatea din sectorul privat al zonei euro a înregistrat în luna martie cel mai redus nivel din ultimele zece luni, în contextul în care tot mai multe semnale indică faptul că războiul cu Iranul afectează economia globală, potrivit CNBC.

PMI zona euro scade la 50,5 în martie, sub estimări, semnal de stagnare economică

Indicele PMI preliminar al managerilor de achiziții pentru zona euro, publicat de S&P Global, a coborât în martie la 50,5, de la 51,9 în februarie, marcând o scădere semnificativă. Economiștii consultați de Reuters anticipaseră un nivel mai ridicat, de 51,0. Pragul de 50 de puncte separă creșterea de contracție economică.

Evoluția datelor a alimentat îngrijorările privind posibilitatea apariției stagflației în regiune, un scenariu caracterizat prin inflație ridicată, șomaj și creștere economică slabă.

”PMI-ul preliminar pentru zona euro trage un semnal de alarmă privind stagflaţia, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu împinge preţurile în sus şi frânează creşterea economică”, a declarat marţi Chris Williamson, economist-şef pentru mediul de afaceri la S&P Global Market Intelligence.

El a arătat că firmele se confruntă cu cea mai rapidă creștere a costurilor din ultimii trei ani, pe fondul scumpirii energiei și al perturbării lanțurilor de aprovizionare generate de conflict. Întârzierile în livrările furnizorilor au atins cel mai ridicat nivel din vara anului 2022, în principal din cauza dificultăților de transport.

În același timp, companiile din zona euro au încetinit ușor ritmul angajărilor în luna martie, iar managerii și-au revizuit în scădere estimările privind producția pentru restul anului.

Stagflația este considerată unul dintre cele mai dificile scenarii economice, deoarece creează un dezechilibru major pentru băncile centrale: majorarea dobânzilor poate tempera inflația, dar frânează economia și poate crește șomajul, în timp ce reducerea dobânzilor susține creșterea economică, însă poate alimenta inflația.

Tensiunile actuale din Orientul Mijlociu au determinat, de asemenea, ca multe dintre prognozele anterioare privind creșterea economică și inflația să fie depășite, companiile și decidenții fiind nevoiți să reevalueze evoluția costurilor și a prețurilor în condițiile în care durata conflictului rămâne incertă.

BCE estimează o creștere de 0,9% în 2026 și o inflație de 2,6%, dar riscurile rămân ridicate

În prognozele revizuite publicate săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană estimează o creștere economică de 0,9% în 2026 și o inflație medie de 2,6% în acest an.

Totuși, aceste estimări ar putea fi optimiste. Chris Williamson a declarat că indicatorul PMI privind prețurile indică o accelerare a inflației către pragul de 3%, în condițiile în care presiunile asupra costurilor ar putea genera noi creșteri de prețuri în lunile următoare.

La rândul său, analistul J.P. Morgan, Raphael Brun-Aguerre, susține că datele disponibile arată deja un impact semnificativ al conflictului cu Iranul asupra economiei zonei euro.

”Sondajul indică un impact important asupra inflaţiei pe termen scurt, provocat de scumpirea energiei, care s-ar putea transmite şi în preţurile de bază. Şocul energetic ar putea afecta profitabilitatea companiilor şi a redus deja cererea şi producţia în regiune”, a arătat el într-o analiză.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat marți că este momentul pentru inițierea unor negocieri cu Iranul, în contextul caracterului „critic” al crizei energetice globale.

”Situaţia este critică pentru aprovizionarea cu energie a aliaţilor din întreaga lume. Cu toţii resimţim efectele asupra preţurilor gazelor şi petrolului, asupra companiilor şi societăţilor noastre, iar este extrem de important să găsim o soluţie negociată care să pună capăt ostilităţilor din Orientul Mijlociu”, a spus ea.