Acordul UE–Mercosur prevede liberalizarea comerțului, dar ridică semne de întrebare pentru sectorul agricol
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur, care include Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, este rezultatul unor negocieri începute încă din 1999 și finalizate politic în 2019.
Documentul urmează să fie ratificat de parlamentele statelor membre și prevede liberalizarea treptată a comerțului dintre cele două blocuri economice.
În cadrul acestui acord, Uniunea Europeană ar urma să permită importuri suplimentare, inclusiv aproximativ 99.000 de tone de carne de vită provenite din statele Mercosur, în baza unor cote și mecanisme de salvgardare menite, teoretic, să protejeze producătorii europeni.
Comisia Europeană susține că acordul va stimula economia UE prin creșterea exporturilor industriale și o integrare mai puternică pe piețele globale.
Fermierii români spun că agricultura se află într-un moment critic, cu riscuri accentuate de concurența sud-americană
Reprezentanții agriculturii românești atrag atenția că impactul acordului este analizat insuficient din perspectiva fermelor locale. Iulia Blagu, președinta Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură, a explicat că, în prezent, România este competitivă mai ales în sectorul cerealelor, exportând atât pe piața UE, cât și în afara acesteia, ceea ce arată capacitatea de adaptare a fermierilor la norme comune.
„Ceea ce face diferența în competitivitatea europeană este strict legat de ce face fiecare fermier, de modul în care își conduce ferma și de capacitatea de adaptare”, subliniază Blagu în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei.
Totuși, ea avertizează că liberalizarea comerțului schimbă regulile jocului, iar cele mai expuse sectoare sunt cel al cărnii de vită și agricultura vegetală de mari dimensiuni.
„Este destul de greu să prevedem exact care vor fi pilonii cei mai afectați din agricultura românească, tocmai pentru că nu am fost consultați”, spune Blagu.
Potrivit acesteia, fermierii nu au fost consultați real nici la nivel național, nici european, iar lipsa dialogului creează incertitudine în privința efectelor pe termen lung.
„Nu am fost invitați nici de către conducerea negocierilor, nici la formularea unei poziții comune”, mai spune ea.
Diferențele de costuri și standarde de producție creează un dezechilibru competitiv major
Unul dintre principalele motive de îngrijorare îl reprezintă diferențele semnificative de costuri între fermele europene și cele din America de Sud. Iulia Blagu a arătat că producătorii sud-americani beneficiază de costuri mai mici, inclusiv prin utilizarea unor pesticide sau practici care sunt interzise în Uniunea Europeană.
În acest context, fermierii români ridică problema transparenței și a controlului efectiv al respectării regulilor. Ei se întreabă cum vor fi verificate standardele de siguranță alimentară, trasabilitatea produselor și aplicarea mecanismelor de salvgardare prevăzute în acord.
„Ei au costuri mult mai mici de producție, inclusiv prin accesul la pesticide care, în Uniunea Europeană, sunt interzise. Problema este lipsa de transparență și faptul că nu știm dacă regulile sunt într-adevăr egale și cum vor fi ele verificate”, a subliniat ea.
Deficitul agroalimentar și dispariția fermelor accentuează vulnerabilitatea României
Bogdan Chiripuci, manager de politici agricole în cadrul Clubului Fermierilor Români, a atras atenția asupra situației structurale a agriculturii românești. El a explicat că România a înregistrat un deficit de peste 3 miliarde de euro în comerțul agroalimentar, semn al incapacității industriei alimentare de a valorifica producția internă.
„În 2020, România a înregistrat un deficit de peste 3 miliarde de euro în comerțul agroalimentar, ceea ce ar fi trebuit să constituie un motiv real de îngrijorare pentru strategiile sectoriale”, punctează el în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei.
În plus, aproximativ o treime dintre fermele românești au dispărut în ultimii doi ani, iar cele rămase se confruntă cu secetă severă, volatilitatea prețurilor la inputuri, creșterea costurilor generate de conflictul din Ucraina și efectele schimbărilor climatice.
Prețurile obținute de fermieri nu mai reflectă creșterea costurilor de producție, ceea ce afectează direct profitabilitatea și sustenabilitatea exploatațiilor.
„Fermierii români întâmpină probleme la valorificarea producției, în condițiile în care prețurile nu reflectă creșterea costurilor de producție din ultimii 15-20 de ani. Este o situație ce afectează profitabilitatea și sustenabilitatea fermelor”, explică acesta.
Trasabilitatea, organismele modificate genetic și controalele rămân puncte sensibile ale acordului
Acordul UE–Mercosur readuce în discuție subiecte sensibile precum utilizarea organismelor modificate genetic și standardele fitosanitare. Bogdan Chiripuci a menționat cazul soiei modificate genetic, atractivă ca furaj datorită costurilor mai mici, dar controversată în Uniunea Europeană din cauza reglementărilor stricte.
Diferențele de reglementare și costuri de producție pot crea presiuni competitive greu de gestionat pentru fermierii europeni, inclusiv cei din România, în lipsa unor controale riguroase și a unor mecanisme de protecție eficiente.
Fermierii cer adaptare, investiții și un dialog real cu autoritățile europene și naționale
Atât Iulia Blagu, cât și Bogdan Chiripuci subliniază că adaptarea este esențială pentru supraviețuirea agriculturii românești. Soluțiile identificate includ asocierea fermierilor, diversificarea culturilor, investițiile în calitate și trasabilitate și dezvoltarea lanțurilor de valoare adăugată în industria alimentară.
Reprezentanții sectorului agricol insistă asupra necesității unui dialog real cu autoritățile, bazat pe studii de impact clare și pe politici publice coerente. În lipsa acestora, avertizează ei, acordul UE–Mercosur riscă să facă diferența, pentru mulți fermieri români, între supraviețuire și faliment.
