UPDATE. Accesul liber la informații s-ar fi putut reduce printr-o nouă lege. Proiectul a fost retras

Un grup de șapte deputați PNL a depus recent la Senat un proiect de modificare a Legii nr. 544/2001, actul care reglementează accesul public la informațiile de interes public. Inițiativa, aflată în fază incipientă, propune introducerea unei noi categorii de informații cu acces restrâns și rescrie prevederi-cheie ale legii. UPDATE: Proiectul a fost retras.

UPDATE 11:40. Proiectul de lege a fost retras

Potrivit unui comunicat oficial de presă, inițiatorul și cosemnatarii proiectului de modificare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public au decis retragerea acestuia.

Știrea inițială

Accesul liber la informații se reduce printr-o nouă lege. Se propun reguli mai stricte pentru accesul la date

Proiectul depus de cei șapte parlamentari liberali redefinește cadrul în care instituțiile publice pot opri furnizarea informațiilor considerate sensibile.

Documentul introduce categoria „informațiilor cu regim special”, care ar urma să cuprindă date referitoare la cercetări științifice în desfășurare sau finalizate, metodologii, rezultate, patente ori secrete comerciale, toate fiind stabilite „la nivelul fiecărei autorități sau instituții publice, prin ordin al conducătorului”.

Această formulare schimbă articolul 6 din lege, astfel încât orice persoană ar avea acces la informații de interes public, „cu excepția celor pentru care s-a stabilit un regim special”.

În practică, conducătorii instituțiilor ar primi un instrument suplimentar pentru a decide ce date intră sau nu în sfera publică, fără ca legea să prevadă criterii uniforme sau garanții clare pentru aplicarea acestor excepții.

Semnatarii proiectului sunt deputații PNL Dragoș-Fănică Ciobotaru, Adrian-Felician Cozma, Adrian Mocanu, Ciprian Pandea, George Scarlat, Robert-Ionatan Sighiartău și Dumitru Țiplea, toți cu poziții influente în interiorul partidului. Potrivit unei analize PressHub, aceștia sunt considerați apropiați de actuala conducere politică, inclusiv de premierul Ilie Bolojan.

Riscul semnalat de jurnaliști și organizații civice este că formularea permisivă ar putea permite includerea în categoria „regimului special” a unor informații de interes major, precum contracte publice, justificări ale cheltuirii bugetelor sau rapoarte privind gestionarea fondurilor destinate partidelor politice. Un asemenea scenariu ar muta elemente esențiale de transparență în zona excepțiilor, îngreunând verificările independente.

Limita de cinci ani pentru arhivele online reduce accesul la istoricul documentelor

Un alt element semnificativ introdus de proiect se referă la durata de publicare din oficiu a unor informații pe site-urile instituțiilor. Modificarea propusă pentru articolul 5 prevede că documentele prevăzute de lege — de la rapoarte și bugete la declarații privind sursele de finanțare ori structura salariilor — trebuie menținute online doar timp de cinci ani.

În prezent, Legea 544 nu prevede o astfel de limită, ceea ce permite păstrarea arhivelor electronice pe termen lung, un aspect esențial pentru cercetările jurnalistice sau pentru analiza comparativă a cheltuielilor publice.

Tăierea accesului după cinci ani ar obliga potențialii solicitanți să reia demersul birocratic de la zero, prin depunerea unor cereri suplimentare pentru documente mai vechi, cu un risc crescut de refuz sau întârziere.

Pentru ONG-uri și redacții, măsura ar afecta direct investigațiile care se bazează pe evoluția bugetelor, contractelor sau programelor pe perioade extinse, fie că este vorba despre subvențiile partidelor politice, fie despre distribuirea fondurilor de publicitate către media. Nevoia de acces la un istoric complet ar deveni, astfel, un proces mai greoi și mai costisitor.

Reguli noi pentru comunicarea informațiilor reduc flexibilitatea cererilor

Propunerea legislativă schimbă și modul în care instituțiile au voie să transmită informațiile de interes public. Textul prevede că acestea pot fi comunicate electronic, pe suport de hârtie sau verbal, dar doar „la sediul autorității/instituției publice”. Formularea elimină practic posibilitatea ca solicitantul să primească un răspuns verbal la telefon, o practică uzuală în rândul jurnaliștilor care au nevoie de clarificări rapide sau confirmări punctuale.

Inițiatorii justifică aceste modificări prin necesitatea reducerii a ceea ce numesc „abuzuri” în folosirea legii. În expunerea de motive, ei susțin că există persoane care trimit cereri repetate, similare, sau utilizează informațiile în interes propriu, pentru petiții considerate tendențioase ori pentru a provoca prejudicii instituțiilor. Textul menționează explicit situații precum solicitări legate de invenții, patente sau cercetări științifice.

În același document, deputații precizează că accesul la informațiile de interes public ar trebui să fie justificat de „un minim interes public”, iar solicitații ar trebui să explice scopul cererii. Această abordare reprezintă o schimbare semnificativă față de filosofia actuală a legii, care garantează accesul oricărei persoane, fără obligația de a-și motiva demersul.

O inițiativă care reia idei mai vechi privind restrângerea accesului la informații

Proiectul liberalilor se înscrie în linia unor tentative anterioare de a ajusta Legea 544 prin introducerea unor criterii precum „rea-credință”, limitări suplimentare sau taxe pentru cererile de informații. Inițiativele din trecut au fost însă retrase sau respinse ca urmare a reacțiilor societății civile și a dezbaterilor publice.

De această dată, instrumentul ales este noțiunea de „regim special”, care, la prima vedere, poate părea o clarificare tehnică.

Totuși, modul în care actul normativ lasă definirea acestor informații exclusiv la latitudinea conducătorilor instituțiilor, fără mecanisme de control extern și fără criterii uniforme, poate transforma o excepție punctuală într-o practică generalizată. În acest context, transparența poate deveni o chestiune variabilă, dependentă de opțiunile fiecărei instituții.

În prezent, proiectul se află la Senat, în etapa de obținere a avizelor și analizelor preliminare. Dacă ar fi adoptat în forma actuală, modificările ar reprezenta una dintre cele mai ample restrângeri ale accesului la informațiile publice de la intrarea în vigoare a Legii 544 și ar putea ridica inclusiv probleme de compatibilitate cu articolul 31 din Constituție, care garantează dreptul la informație.