AAC cere Guvernului măsuri urgente pentru fermierii afectați de seceta severă din vestul țării

Seceta severă afectează tot mai puternic agricultura din vestul României, unde fermierii reclamă pierderi la culturile de toamnă și de primăvară. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) cere autorităților evaluarea rapidă a pagubelor și măsuri de sprijin, avertizând că efectele financiare s-ar putea extinde și în următorul an agricol.

AAC cere Guvernului măsuri urgente pentru fermierii afectați de seceta severă din vestul țării

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație care reprezintă fermierii și cooperativele agricole din România, solicită Guvernului și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o evaluare completă a efectelor secetei pedologice și hidrologice severe din vestul țării, precum și instituirea unui pachet de măsuri destinat exploatațiilor afectate.

Potrivit unei scrisori deschise adresate marți autorităților, informațiile transmise de organizațiile membre și de fermierii din județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare indică o situație deosebit de gravă. AAC susține că, în numeroase exploatații, deficitul de apă a afectat atât culturile înființate în toamna anului 2025, cât și culturile de primăvară din 2026.

Organizația atrage atenția că pierderile nu sunt izolate și nu vizează o singură cultură sau o anumită etapă de vegetație, ci se cumulează pe parcursul întregului an agricol, ceea ce duce la diminuarea semnificativă a veniturilor fermierilor.

AAC consideră că sprijinirea agricultorilor afectați trebuie să se bazeze pe un principiu de solidaritate între toate regiunile agricole ale României. Reprezentanții organizației amintesc că, în anii în care seceta a afectat în special Moldova, Bărăganul, Oltenia și Dobrogea, fermierii din Banat și Crișana au susținut acordarea despăgubirilor pentru exploatațiile calamitate.

În opinia AAC, același principiu trebuie aplicat în 2026 și fermierilor din vestul țării. Organizația subliniază că seceta trebuie tratată în funcție de pagubele efectiv constatate, indiferent de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat în condiții egale, transparente și nediscriminatorii.

Reprezentanții fermierilor avertizează că pierderile succesive afectează capacitatea exploatațiilor de a-și achita inputurile, creditele, leasingurile, arenda și obligațiile fiscale. În același timp, fermierii riscă să întâmpine dificultăți în finanțarea lucrărilor agricole pentru anul următor. AAC estimează că, în lipsa unor măsuri aplicate la timp, efectele secetei s-ar putea resimți și în 2027, inclusiv asupra locurilor de muncă, furnizorilor locali și securității alimentare.

AAC consideră necesară intervenția Guvernului din cauza afectării simultane a culturilor de toamnă și de primăvară, a epuizării rezervelor de apă din sol și a posibilităților limitate de irigare în zonele unde infrastructura este insuficientă sau sursele de apă au debite reduse.

Organizația atrage atenția și asupra reducerii producției de furaje, precum și asupra degradării pășunilor și fânețelor, cu efecte directe asupra sectorului zootehnic. În același timp, fermierii se confruntă cu probleme de lichiditate și cu un risc mai mare de neplată către bănci, societăți de leasing, furnizori de inputuri, proprietari de terenuri și bugetul de stat.

O altă problemă semnalată de AAC este dificultatea fermierilor de a asigura resursele necesare pentru lucrările agricole și însămânțările din toamna anului 2026.

În ceea ce privește cadrul legal, AAC subliniază că seceta este inclusă între riscurile gestionate în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, iar MADR are responsabilități principale în cazul secetei pedologice. Organizația consideră însă că acordarea despăgubirilor nu trebuie condiționată de declararea unei stări de alertă în baza OUG nr. 21/2004.

În opinia AAC, evaluarea pagubelor, acordarea sprijinului financiar și măsurile pentru protejarea lichidității exploatațiilor trebuie inițiate imediat, prin instrumentele legale disponibile.

Organizația solicită, totodată, convocarea urgentă a unei reuniuni de lucru cu reprezentanții organizațiilor membre, precum și cu fermierii din județele afectate. Scopul întâlnirii ar fi prezentarea situației din teren și stabilirea calendarului pentru evaluarea pagubelor, identificarea surselor de finanțare și definirea condițiilor unei eventuale scheme de despăgubire.

AAC consideră că răspunsul autorităților trebuie să fie rapid și proporțional cu amploarea pierderilor și să respecte același principiu de solidaritate națională aplicat anterior în cazul altor regiuni agricole afectate de secetă.

AAC solicită un sistem național de protecție a fermierilor împotriva riscurilor climatice

AAC subliniază, în același timp, că actuala criză evidențiază necesitatea unui instrument național, funcțional și predictibil pentru gestionarea integrată a riscurilor din agricultură. Organizația consideră că sumele aferente procentului de 3% reținut din plățile directe ale Politicii Agricole Comune (PAC) ar trebui să constituie baza unui mecanism real de protecție a fermierilor, în condițiile în care intervenția DR-32 rămâne incertă.

Totodată, AAC solicită lansarea intervenției DR-31, destinată contribuțiilor financiare pentru plata primelor de asigurare. Reprezentanții organizației consideră că despăgubirile acordate după producerea unor dezastre sunt necesare, însă acestea nu pot înlocui un sistem permanent de protecție a fermierilor împotriva riscurilor climatice.

În acest context, AAC cere reluarea de urgență a dialogului cu organizațiile reprezentative ale sectorului agricol și prezentarea unui calendar clar pentru definitivarea, finanțarea și operaționalizarea intervențiilor destinate gestionării riscurilor agricole.