4 din 10 români se confruntă cu stres financiar și presiuni legate de locul de muncă. Tot mai mulți români își măsoară valoarea personală prin performanța profesională (studiu)

În România, în ultimii doi ani, tot mai mulți angajați solicită ajutor psihologic din cauza anxietății și stresului profesional, potrivit psihoterapeutului Florentina Niculescu. Fenomenul este generat de instabilitate financiară și presiunea performanței, se manifestă prin epuizare și anxietate, și este gestionat prin terapie, pe fondul creșterii costului vieții în prezent.

Aproape 4 din 10 români care ajung la terapie se confruntă cu stres financiar și presiuni legate de locul de muncă

Anxietatea generată de instabilitatea financiară, presiunea performanței profesionale și teama de a-și pierde locul de muncă îi determină pe tot mai mulți români să apeleze la ajutor psihologic. Potrivit psihoterapeutului Florentina Niculescu, numărul persoanelor care ajung în terapie din cauza dificultăților asociate mediului profesional și siguranței financiare a crescut cu aproximativ 30% în ultimii doi ani. În prezent, aproape patru din zece români care solicită sprijin psihologic se confruntă cu stres financiar și cu presiuni legate de locul de muncă.

Pe fondul creșterii costului vieții, al incertitudinilor economice și al exigențelor tot mai ridicate din mediul profesional, un număr tot mai mare de angajați resimt efectele stresului cronic asupra sănătății emoționale și fizice. Epuizarea profesională, anxietatea, dificultatea de a se deconecta de la responsabilitățile de serviciu și sentimentul permanent de nesiguranță au devenit probleme frecvente în rândul persoanelor active pe piața muncii.

Conform Florentinei Niculescu, printre principalele motive pentru care românii solicită sprijin specializat se numără epuizarea profesională și suprasolicitarea cronică, dificultățile relaționale din mediul de lucru, pierderea sensului și a motivației profesionale, anxietatea legată de stabilitatea financiară, precum și dificultatea de a stabili limite sănătoase între viața profesională și cea personală. Aceste provocări afectează tot mai mult echilibrul emoțional al angajaților și contribuie la creșterea nevoii de suport psihologic specializat.

„Observ din ce în ce mai des persoane care ajung în cabinet nu doar pentru că sunt obosite sau stresate, ci pentru că trăiesc permanent cu teama că nu vor putea face față financiar. Pentru mulți angajați, presiunea de a menține un anumit nivel de venit și nesiguranța privind viitorul profesional generează o stare constantă de alertă care, în timp, afectează sănătatea emoțională, relațiile și calitatea vieții. De multe ori, oamenii nu realizează cât de mult îi consumă această presiune până când apar simptome precum anxietatea, insomnia, iritabilitatea sau epuizarea”, explică Niculescu.

Cele mai multe persoane care solicită terapie pentru probleme asociate stresului profesional și anxietății financiare au vârste cuprinse între 28 și 45 de ani. Acestea provin din domenii precum IT, financiar-bancar, vânzări, marketing, consultanță, sănătate, educație sau antreprenoriat, sectoare în care presiunea performanței și responsabilitățile profesionale sunt adesea ridicate.

Potrivit specialistului, majoritatea celor care apelează la sprijin psihologic ocupă poziții de specialist, coordonator, middle management sau management executiv. Nivelul ridicat de responsabilitate, obiectivele ambițioase și preocupările constante legate de stabilitatea financiară și dezvoltarea profesională contribuie la apariția unui nivel crescut de stres și anxietate.

Cea mai frecventă formă de stres întâlnită în rândul pacienților este stresul cronic de performanță, caracterizat printr-o stare continuă de hiperactivare a sistemului nervos și prin dificultatea de a se deconecta complet de la responsabilitățile profesionale. Acest tip de stres este adesea însoțit de anxietate, tensiune musculară, tulburări de somn, probleme de concentrare și o stare permanentă de alertă, care afectează atât echilibrul emoțional, cât și calitatea vieții.

„Mulți oameni funcționează luni sau chiar ani într-o stare de suprasolicitare continuă. Chiar și în afara programului de lucru, rămân conectați mental la sarcini, termene limită și responsabilități. Telefonul, e-mailurile și presiunea de a fi permanent disponibili fac ca perioada reală de recuperare să fie din ce în ce mai redusă. Organismul nu mai are timp să se refacă, iar efectele se acumulează treptat”, afirmă Niculescu.

Tot mai mulți români își măsoară valoarea personală prin performanța profesională

O altă tendință observată frecvent în cadrul procesului terapeutic este asocierea valorii personale cu performanțele profesionale. Potrivit psihoterapeutului, multe persoane ajung să își evalueze propria valoare prin prisma rezultatelor obținute la locul de muncă, ceea ce le face vulnerabile la stres, anxietate și nemulțumire constantă.

Acest tipar este întâlnit în special în rândul celor care își impun standarde foarte ridicate și resimt nevoia permanentă de validare prin succes și realizări profesionale. În astfel de situații, satisfacția personală devine dependentă de performanță, iar orice eșec, critică sau perioadă de stagnare poate fi percepută ca o diminuare a propriei valori, cu efecte semnificative asupra echilibrului emoțional și a stimei de sine.

„Întâlnesc foarte frecvent persoane care simt că trebuie să demonstreze permanent că sunt suficient de bune. Valoarea lor personală devine dependentă de performanță, de aprecierea primită la locul de muncă sau de nivelul veniturilor. Atunci când apar dificultăți profesionale sau financiare, acestea nu sunt percepute doar ca probleme de context, ci ca un eșec personal. În astfel de situații, anxietatea și autocritica se intensifică semnificativ”, explică specialistul.

Potrivit acesteia, fenomenul este întâlnit frecvent în rândul persoanelor care au crescut într-un mediu în care aprecierea era condiționată de rezultate sau performanțe. De asemenea, el apare și în cazul celor care și-au construit în timp standarde interne foarte rigide, ajungând să fie excesiv de critice cu ele însele.

Cum ajung angajații în burnout?

Burnout-ul nu apare brusc, ci reprezintă rezultatul unor comportamente și mecanisme care se dezvoltă treptat, în timp. Printre cele mai frecvente caracteristici observate la persoanele care ajung în această stare se numără supra-responsabilizarea, dificultatea de a delega sarcini, incapacitatea de a stabili limite clare, perfecționismul, autocritica excesivă și tendința de a ignora semnalele de oboseală transmise de organism.

În multe situații, persoanele afectate continuă să funcționeze în același ritm chiar și atunci când resursele fizice și emoționale sunt aproape epuizate, ajungând să opereze într-un mod de funcționare pe „pilot automat”.

„Persoanele care ajung în burnout sunt adesea cele mai implicate și mai conștiincioase. Problema este că își asumă constant mai mult decât poate susține pe termen lung și ignoră propriile nevoi. Continuă să funcționeze chiar și atunci când corpul transmite semnale clare că are nevoie de odihnă și recuperare. La un moment dat însă, organismul și psihicul nu mai pot menține același ritm, iar consecințele devin inevitabile”, concluzionează Niculescu.

Specialiștii atrag atenția că identificarea timpurie a semnelor de stres cronic și solicitarea ajutorului înainte de instalarea burnout-ului pot reduce semnificativ impactul asupra sănătății. De asemenea, aceste măsuri contribuie la restabilirea și menținerea echilibrului emoțional, personal și profesional.