Proiectul pentru prevenirea burnout-ului, respins în Senat. Inițiativa urmărea recunoașterea epuizării profesionale în legislație

Comisia pentru muncă din Senat a respins proiectul de lege privind prevenirea epuizării profesionale. Inițiativa fusese propusă de ministrul Economiei, Irineu Darău, și senatoarea USR Cynthia Păun.

Comisia pentru muncă din Senat a respins proiectul privind prevenirea epuizării profesionale

Proiectul de lege pentru prevenirea epuizării profesionale, cunoscută drept burnout, a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru muncă din Senat. Inițiativa legislativă a fost susținută doar de senatorii USR și UDMR. Reprezentanții celorlalte partide s-au abținut la vot.

Proiectul urmărea recunoașterea și prevenirea fenomenului de epuizare profesională. Potrivit inițiatorilor, scopul era îmbunătățirea sănătății și stării de bine a angajaților.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a explicat că fenomenul burnout reprezintă o realitate care trebuie recunoscută și prevenită.

Acesta a arătat că proiectul propunea definirea fenomenului și introducerea unor mecanisme de prevenție. Potrivit lui, aceste măsuri ar fi putut sprijini dialogul dintre angajatori și angajați pentru identificarea unor soluții potrivite fiecărui loc de muncă.

Irineu Darău a afirmat că există încă rețineri în recunoașterea fenomenelor legate de muncă. El a spus că lipsa unei definiții și a unor instrumente legale privind burnout-ul poate afecta angajații, angajatorii și economia în general.

Proiectul prevedea obligații pentru angajatori și drepturi suplimentare pentru salariați

Proiectul de lege stabilea o serie de responsabilități pentru angajatori în ceea ce privește prevenirea epuizării profesionale.

Una dintre măsuri prevedea informarea anuală a angajaților despre riscurile burnout-ului și despre metodele prin care acesta poate fi prevenit.

Inițiativa legislativă includea și posibilitatea ca angajații să beneficieze de sprijin psiho-emoțional profesional. Costurile pentru aceste servicii ar fi putut fi acoperite parțial sau integral de către angajatori.

Totodată, proiectul stabilea dreptul angajaților de a semnala situații sau riscuri de epuizare profesională. Textul prevedea că salariații nu ar fi putut fi supuși represaliilor sau sancțiunilor disciplinare pentru astfel de sesizări.

Inițiatorii susțin că fenomenul burnout afectează atât angajații, cât și organizațiile

Senatoarea USR Cynthia Păun a explicat că sănătatea unei organizații depinde de starea de bine a oamenilor care lucrează în cadrul acesteia. Ea a arătat că epuizarea profesională poate duce la pierderea energiei, motivației și sensului muncii pentru angajați.

Potrivit acesteia, fenomenul burnout este recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății și afectează atât angajații, cât și productivitatea organizațiilor.

Cynthia Păun a precizat că proiectul urmărea introducerea unui cadru minimal de prevenție și responsabilitate organizațională.

Inițiatoarea a afirmat că legea propusă nu ar fi impus costuri suplimentare sau birocrație inutilă pentru angajatori.

„Sănătatea unei organizații începe cu sănătatea oamenilor care muncesc în ea și care, de multe ori, ajung să își piardă energia, motivația și sensul muncii. Burnout-ul nu este un moft și nici o boală inventată. Este un fenomen real, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății, care afectează angajatul, productivitatea acestuia cât și pe ce a organizațiilor.

Prin această lege dorim să introducem un cadru minimal de prevenție și responsabilitate organizațională, fără a împovăra angajatorii prin costuri sau birocrație inutilă”, a spus Cynthia Păun.