Sprint final pentru absorbția fondurilor din PNRR în 2026. Alexandru Nazare: Devansarea termenului CCR evită înghețarea unor fonduri europene
Anul 2026 va reprezenta un adevărat sprint pe finalul PNRR, a explicat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o intervenție la Digi24.
Șeful de la Ministerul Finanțelor a subliniat că este esențial ca România să absoarbă toate fondurile disponibile în ultimele luni ale programului.
Ministrul a precizat că, în pofida restrângerilor operate în cadrul PNRR, rămân circa 10 miliarde de euro în granturi care trebuie atrași până la finalul anului viitor, iar ritmul accelerat al cheltuielilor cu fonduri europene din a doua parte a lui 2025 indică o tendință pozitivă pe care Guvernul este obligat să o mențină.
„2026 este anul PNRR, este critic să absorbim banii din PNRR. E un sprint pe final, pe final de PNRR, în care încercăm să luăm aproape toți banii pe care îi mai putem lua din acest program, după ce, bineînțeles, au fost operate restrângerile din program.
Dar sunt 10 miliarde în granturi pe care trebuie să-i absorbim până la finalul PNRR-ului. E foarte important în perioada imediat următoare să luăm cât mai mulți din acești bani”, a afirmat Alexandru Nazare.
Crește media cheltuielilor cu fonduri europene
Alexandru Nazare a arătat că datele din trimestrul al treilea arată deja o creștere a volumului cheltuielilor cu bani europeni, care ar fi urcat de la o medie de 3 miliarde de euro în primul semestru la circa 5 miliarde în trimestrul al treilea.
În opinia sa, aceasta este o dovadă că administrația reușește să accelereze absorbția, însă a subliniat că fereastra de timp rămasă este extrem de redusă.
„Dar să știți că se vede și în 2025 o tendință pe zona de cheltuială cu fonduri europene, în care crește practic cheltuiala cu fondurile europene de la 3 miliarde în semestrul întâi, în medie, la 5 miliarde în trimestrul trei. Crește media, ceea ce e un semn bun.
Asta înseamnă că reușim să atragem mai multe fonduri europene, dar această tendință trebuie să continue, pentru că mai e mai puțin de un an de zile până la finalizare a programului”, a mai indicat Nazare.
Sesizarea depusă la CCR ar fi putut duce la înghețarea de fonduri din PNRR și un buget mult mai greu de construit pentru 2026
Ministrul a vorbit anterior, tot astăzi, despre subiectul PNRR și la Europa FM, unde a explicat că România ar fi riscat înghețarea unor sume din PNRR și întârzieri majore la construcția bugetului pe 2026 dacă nu se reușea devansarea termenului la care Curtea Constituțională va judeca sesizarea AUR împotriva pachetului de măsuri fiscale.
Nazare a spus că, în cursul zilei, Comisia Europeană a fost informată oficial despre modificarea calendarului și a primit garanții că pachetul fiscal va fi adoptat în acest an, așa cum prevede angajamentul asumat de România.
El a precizat că, dacă judecarea contestației ar fi fost mutată în 2026, consecințele ar fi fost semnificative atât pentru PNRR, cât și pentru arhitectura bugetară a anului viitor.
Potrivit ministrului, în scenariul amânării, România s-ar fi putut confrunta cu înghețarea unor sume de la viitoarea cerere de plată și cu dificultăți majore în aplicarea pachetului fiscal al doilea, ceea ce ar fi afectat credibilitatea țării în dialogul cu Comisia Europeană.
Nazare a afirmat că evaluarea exactă a fondurilor care ar fi putut fi blocate aparținea Comisiei și că impactul potențial era greu de estimat, însă a admis că riscurile erau multiple și consistente.
„Atâta timp cât contestația se va judeca în timpul acestui an și legea va fi promulgată, nu avem un impact. Într-adevăr, atâta timp cât i-ar fi fost judecată în 2026, impactul era unul foarte important pe mai multe planuri. Atât în privința PNRR, anumitor chestiuni care se leagă de PNRR, cât și în privința impactului asupra bugetului anului viitor. (…)
E greu de evaluat impactul total asupra PNRR pentru că sunt anumite chestiuni, jaloane, care trebuiau, bineînțeles, calculate. Această evaluare o făcea Comisia. Posibil puteam vorbi de înghețarea unor sume de la cererea de plată pe care urmează să o depunem.
Nu vreau să estimez exact care ar fi putut fi acele sume, dar puteam să discutăm de niște sume înghețate și, bineînțeles, ar fi fost mult mai complicată ecuația construirii bugetului pe 2026 datorită impactului pachetului doi și, cel mai important, un semnal de credibilitate”, a precizat Alexandru Nazare pentru Europa FM.
