10 lucruri care pot transforma România în 2026. Adrian Negrescu: Dincolo de zgomotul politic, câteva lucruri esențiale de bifat

Consultantul economic Adrian Negrescu spune că, dincolo de discuțiile politice, se observă semne clare că încrederea investitorilor revine în România. El indică drept exemplu un grafic pe care îl atașează postării sale. În același mesaj, detaliază ce ar putea conta cel mai mult în 2026, atât din perspectiva economiei, cât și a măsurilor publice.

Adrian Negrescu susține că România are șanse de stabilitate la inflație, curs și deficit

Adrian Negrescu afirmă că inflația ar putea să scadă semnificativ în a doua parte a anului 2026, cu o țintă în jurul pragului de 5%, inclusiv pe baza efectului de bază. El adaugă că și cursul de schimb ar avea șanse să rămână stabil, într-un interval estimat de 5,1–5,2 lei pentru un euro, cu condiția atragerii unor sume consistente din fonduri europene.

În același timp, consultantul consideră că economia și-a restructurat activitatea, iar efectele ar începe să se vadă și în dinamica investițiilor. În opinia sa, deficitul bugetar ar urma să scadă în 2025 la 8,3%, iar în 2026 ar exista șanse să se reducă până la 6,4%.

Negrescu mai notează că, deși consumul a scăzut în octombrie și noiembrie, acesta și-ar fi revenit în decembrie. Pentru perioada următoare, el se așteaptă la o evoluție oscilantă, de tip „dinți de fierăstrău”, dar crede că economia rămâne mai rezilientă decât se anticipa, chiar și după măsurile fiscale.

Fondurile europene, digitalizarea ANAF și OECD, puncte care pot aduce credibilitate

Consultantul economic spune că investițiile finanțate din fonduri europene au crescut anul trecut în cel mai rapid ritm din ultimele două decenii. Pentru 2026, el consideră posibil un nou record, dacă se vor cumula resurse din PNRR și SAFE.

În plus, Negrescu afirmă că evaziunea fiscală ar putea să se reducă în 2026, pe fondul operaționalizării digitalizării ANAF. El susține că instituția ar avea deja multe date din economie, iar pasul următor ar fi utilizarea unor instrumente de inteligență artificială pentru analize de risc și intervenții țintite în marile cazuri de evaziune.

O altă direcție menționată este aderarea la OECD, despre care spune că ar prinde contur, după atingerea obiectivelor negociate în 2025. În viziunea sa, o confirmare în 2026 ar aduce un plus de credibilitate pentru investitori, mai ales pentru cei străini.

Măsuri propuse pentru populație, exporturi și investiții

Adrian Negrescu mai afirmă că unele măsuri luate de Ministerul Finanțelor pentru blocarea firmelor-fantomă ar începe să producă efecte, inclusiv prin limitarea acumulării de datorii fără responsabilitate și prin condiționări legate de comerț, cont bancar și casă de marcat.

Totodată, el spune că ROBOR și IRCC ar urma să scadă treptat. În scenariul în care inflația se reduce în semestrul al doilea, Negrescu consideră că BNR va avea motive să reducă dobânda-cheie, ceea ce ar însemna ieftinirea creditării.

La capitolul „ce mai e de făcut”, el propune măsuri active pentru sprijinirea populației vulnerabile, inclusiv prin creșterea valorii tichetelor de masă spre 60 de lei, pe ideea că astfel consumul alimentar ar fi mai bine fiscalizat. Mai indică și nevoia de măsuri mai ferme împotriva evaziunii, inclusiv prin reguli mai stricte la încasarea cu cardul, și susține că titlurile de stat ar trebui distribuite mai accesibil, prin rețele comerciale mari.

În lista sa apar și idei pentru compensarea creanțelor între stat și privat, programe de promovare pentru exportatori și o caravană de recalificare pentru șomeri organizată de ANOFM, orientată către joburile cerute de piață.

Negrescu mai propune o platformă online pentru produsele românești, un marketplace pentru micii producători, și susține eliminarea plafonărilor de preț la alimentele de bază.

În energie, el cere măsuri de prevenire a speculațiilor la gaze, prin transparentizarea contractelor prin BRM, iar la investiții publice propune o pauză temporară pentru stadioane, în favoarea unor soluții pentru încălzirea blocurilor din marile orașe.

„Dincolo de zgomotul politic, un lucru este sigur: investitorii își recapătă încrederea în România, iar cel mai bun exemplu este graficul de mai jos. Mai sunt câteva lucruri esențiale de bifat în 2026:

1. Inflația ar trebui să scadă semnificativ, din a doua parte a anului, spre 5%, măcar din perspectiva efectului de bază.

2. Cursul de schimb are toate șansele să rămână stabil (5,1-5,2/euro) și sunt toate șansele să se întâmple acest lucru dacă atragem cei 15 mld. euro din fondurile UE și minim 5 mld. euro din SAFE.

3. Economia și-a restructurat activitatea, iar efectele încep să se vadă inclusiv în dinamica investițiilor.

4. Deficitul bugetar în 2025 scade la 8,3%, iar în acest an există toate șansele să se reducă la 6,4%.

5. Consumul a scăzut în octombrie și noiembrie, dar și-a revenit în decembrie. Probabil vom vedea o evoluție de tip „dinți de fierăstrău” în lunile următoare. Pe ansamblu, însă, economia este neașteptat de rezilientă, având în vedere efectele măsurilor fiscale.

6. Investițiile din fonduri UE au crescut anul trecut cu cel mai ridicat ritm din ultimii 20 de ani, iar în 2026 este posibil să avem un nou record (fonduri PNRR + SAFE).

7. Evaziunea fiscală are toate șansele să se reducă în 2026, în condițiile operaționalizării digitalizării ANAF. Fiscul are deja o mulțime de informații din economie, rămâne să înceapă, cu instrumente de AI, să facă analize de risc și să intervină punctual în marile cazuri de evaziune, nu la colțul străzii.

8. Aderarea la OECD pare să se confirme. Toate punctele negociate în 2025 au fost atinse și sunt șanse reale ca în 2026 să primim undă verde. Asta va aduce un plus de credibilitate pentru investitori, mai ales cei străini.

9. Măsurile luate de MFP pentru a bloca firmele-fantomă încep să se vadă. Nu mai poți acumula datorii la bugetul de stat fără să răspunzi pentru plata acestora. De asemenea, nu mai poți face comerț fără să ai cont bancar și casă de marcat.

10. ROBOR și IRCC încep, pas cu pas, să scadă. Dacă inflația se va reduce din S2, BNR este obligată să reducă dobânda-cheie și să asistăm la o ieftinire a creditării.

Ce mai e de făcut? Câteva idei.

1. Măsuri active pentru a ajuta populația vulnerabilă. O soluție este să crești din nou valoarea tichetelor de masă spre 60 de lei, singura modalitate prin care fiscalizezi consumul alimentar asociat meselor zilnice.

2. Reducerea evaziunii fiscale. O măsură activă cred că o putem importa de la greci: nu poți să încasezi bani de la clienți (să emiți chitanță de card) fără să emiți bon fiscal.

3. „Democratizarea” titlurilor de stat. Ar trebui ca MFP să le scoată la vânzare sub forma de bonuri de valoare peste tot, la hipermarketuri, la benzinării etc. Dacă tot avem nevoie de bani, hai să scoatem la lumină economia subterană.

4. Măsuri active pentru compensarea creanțelor între stat și privat.

5. Soluții concrete pentru susținerea exportatorilor: programe de promovare a produselor românești la export (MEC, MEXTERNE) și facilități fiscale (credit fiscal) pentru cei care fac exporturi (auto, produse chimice, agricole, tutun, mașini electrice etc.).

6. O caravană pentru recalificarea șomerilor, organizată de ANOFM. Cursuri gratuite de pregătire pentru joburile cerute de piața forței de muncă, nu pentru inspectori de resurse umane și bodyguarzi.

7. Dezvoltarea unei platforme de vânzări online pentru produsele românești. Un fel de marketplace pentru micii producători de legume, fructe, carne și brânzeturi, sub auspiciile M. Agriculturii, care să îi ajute să își promoveze și să își vândă produsele printr-o aplicație de telefon mobil. Cu expertiza privată, putem construi un adevărat „Amazon” alimentar românesc.

8. Eliminarea plafonărilor de preț la produsele alimentare de bază. Plafonările n-au făcut altceva decât să genereze prețuri mai mari la produsele de igienă etc. Soluția este să lași economia să se autoregleze.

9. Măsuri active pentru prevenirea speculațiilor pe piața de gaze, odată cu eliminarea plafonării de la 1 aprilie. Toate contractele de vânzare-cumpărare de gaze ar trebui transparentizate prin BRM.

10. Renunțarea, temporară, la investițiile în stadioane, săli de sport și alte asemenea lucrări care nu prezintă plus valoare în economie. În loc să dăm sute de milioane de euro pe stadioane, mai bine dezvoltăm un program de finanțare pentru blocurile din București și din celelalte mari orașe, ca să își cumpere centrale de bloc sau de cartier și să își rezolve problema încălzirii și a apei calde”, scrie consultantul economic Adrian Negrescu, într-o postare pe Facebook.