Vor primi închisoare pe viață. Fapta ce nu va mai fi tolerată în Grecia. Proiect dur în țara unde-și fac românii vacanța

Guvernul de la Atena a trimis în Parlament un proiect de lege care vizează înăsprirea sancţiunilor pentru traficanţii de migranţi ilegali. Iniţiativa prevede pedepse extreme, inclusiv închisoare pe viaţă, dar şi măsuri controversate privind activitatea ONG-urilor şi expulzarea migranţilor condamnaţi. În paralel, autorităţile anunţă facilităţi pentru imigraţia legală şi integrarea pe piaţa muncii.

Pedepse maxime pentru traficanţii de migranţi. Se va extindere răspunderea penală

Proiectul de lege transmis Parlamentului elen introduce o schimbare majoră de abordare în ceea ce priveşte traficanţii de migranţi, autorităţile propunând sancţiuni mai dure la toate nivelurile pentru combaterea migraţiei ilegale. Ministerul grec al Migraţiei a precizat că iniţiativa legislativă urmăreşte descurajarea fermă a reţelelor care facilitează intrarea clandestină în Grecia, una dintre principalele porţi de acces spre Uniunea Europeană.

Textul legislativ prevede, printre altele, închisoarea pe viaţă pentru persoanele condamnate pentru trafic ilegal de migranţi, precum şi expulzarea imediată a migranţilor care au fost condamnaţi pentru diferite infracţiuni pe teritoriul Greciei. În plus, sunt introduse sancţiuni penale şi pentru cei care acordă sprijin sau asistenţă migranţilor intraţi ilegal în ţară, extinzând astfel sfera răspunderii juridice.

Într-un comunicat oficial, Ministerul Migraţiei a explicat direcţia generală a proiectului legislativ, subliniind că statul elen intenţionează să închidă toate breşele legislative folosite de reţelele de trafic.

„Sancţiunile împotriva traficului ilegal de migranţi vor fi înăsprite la toate nivelurile”, a transmis ministerul grec, precizând că legea urmează să fie analizată de Parlament în cursul săptămânii viitoare.

Tot în cadrul acestui pachet legislativ este prevăzută şi înăsprirea pedepselor pentru activiştii ONG-urilor care sunt urmăriţi penal pentru trafic de migranţi, aceştia riscând condamnări cu închisoarea în cazul în care sunt găsiţi vinovaţi.

Reacţia ONG-urilor. Sunt temeri legate de noile prerogative ale statului

Iniţiativa guvernului a generat reacţii critice din partea societăţii civile, în special din partea organizaţiilor neguvernamentale active în domeniul sprijinirii migranţilor şi refugiaţilor. Un număr de 56 de ONG-uri, printre care se numără şi filialele greceşti ale organizaţiilor „Medicii Lumii” şi „Medici fără Frontiere”, au cerut public retragerea imediată a unor articole din proiectul de lege.

Organizaţiile semnatare atrag atenţia că anumite fapte care sunt în prezent considerate contravenţii ar urma să fie reclasificate ca infracţiuni, fiind sancţionate cu pedepse de până la zece ani de închisoare şi amenzi ce pot ajunge la zeci de mii de euro. În opinia acestora, modificările legislative riscă să afecteze activitatea umanitară şi să creeze un climat de insecuritate juridică pentru lucrătorii din teren.

Un alt punct sensibil semnalat de ONG-uri îl reprezintă prerogativele extinse pe care proiectul de lege le acordă Ministerului Migraţiei. Conform textului propus, instituţia ar putea decide radierea unei organizaţii din registrul ONG-urilor şi interzicerea activităţilor acesteia doar pe baza unor proceduri judiciare iniţiate împotriva unui membru, fără a fi necesară o condamnare definitivă pronunţată de instanţă.

Această posibilitate este considerată de organizaţiile neguvernamentale drept o ameninţare directă la adresa libertăţii de asociere şi a activităţii umanitare, într-un context deja tensionat de numeroase anchete şi procese deschise în ultimii ani.

Dosare judiciare recente din Grecia

Grecia se confruntă cu presiuni migratorii semnificative încă din anul 2015, când valul masiv de migranţi proveniţi din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia a transformat ţara într-un punct-cheie de intrare în Europa. În acest context, autorităţile elene au iniţiat numeroase proceduri judiciare atât împotriva traficanţilor, cât şi împotriva unor activişti ai ONG-urilor implicaţi în operaţiuni de salvare sau asistenţă.

Un caz recent care a atras atenţia opiniei publice este cel al unui grup de 24 de lucrători umanitari judecaţi pe insula Lesbos. Pe 15 ianuarie, tribunalul din Mytilene a dispus achitarea acestora, printre ei aflându-se şi Sarah Mardini, o refugiată siriană cunoscută pentru povestea sa, care a inspirat filmul „Înotătoarele” („The Swimmers”).

Membrii grupului fuseseră acuzaţi de „constituirea unei organizaţii criminale” şi de „facilitarea ilegală a intrării cetăţenilor din ţări terţe în Grecia”, infracţiuni pentru care riscau pedepse de până la 20 de ani de închisoare. Achitarea lor a fost privită de susţinători drept un semnal important în dezbaterea privind limitele intervenţiei umanitare şi ale legislaţiei penale.

Proiectul include şi un set de măsuri menite să încurajeze imigraţia legală

În paralel cu înăsprirea sancţiunilor pentru traficanţii de migranţi, proiectul de lege include şi un set de măsuri menite să încurajeze imigraţia legală şi să răspundă nevoilor economiei greceşti. Ministerul Migraţiei a anunţat simplificarea procedurilor de recrutare pentru lucrătorii proveniţi din ţări terţe, în special în sectoarele unde există deficit de forţă de muncă.

Iniţiativa prevede, de asemenea, crearea unui nou tip de viză destinată salariaţilor companiilor din domeniul tehnologiilor avansate, precum şi acordarea de permise de şedere valabile pe întreaga durată a studiilor pentru studenţii din afara Uniunii Europene.

Pentru solicitanţii de azil şi refugiaţi, autorităţile intenţionează să implementeze programe de formare profesională adaptate nevoilor pieţei muncii. Aceste programe vor viza domenii precum construcţiile, agricultura şi turismul, sectoare afectate de lipsa personalului calificat, cu scopul declarat al integrării acestora în economia greacă.