Rusia și sfârșitul moratoriului privind INF: o decizie anticipată

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat într-un interviu publicat de agenția TASS pe 7 iunie că „moratoriul unilateral” impus de Rusia privind desfășurarea de rachete terestre – conform fostului Tratat INF (Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară de Acțiune) – se apropie de „concluzia logică”. Declarația sa sugerează că Moscova se pregătește să desfășoare în mod deschis aceste arme interzise, invocând lipsa unui răspuns echivalent din partea Statelor Unite și a aliaților săi.

Totuși, ISW atrage atenția că retragerea SUA din INF, în 2019, a fost o reacție la încălcările repetate ale Rusiei, în special prin dezvoltarea și testarea rachetelor 9M729 (SSC-8), considerate de americani ca fiind în afara limitelor impuse de tratat. Din această perspectivă, campania retorică a Rusiei urmărește să justifice o escaladare militară deja planificată, sub pretextul autoapărării.

Diplomație ca armă: Moscova presează pentru concesii în dosarul ucrainean

Pe lângă retragerea din acorduri, Rusia pare să folosească tema controlului armamentului ca o pârghie diplomatică în relația cu Statele Unite. Riabkov a subliniat pe 9 iunie că discuțiile viitoare privind dezarmarea ar necesita o „bază militar-politică fiabilă”, ceea ce implică, în opinia sa, recunoașterea de către Washington a „intereselor fundamentale” ale Rusiei.

În fapt, această formulare ascunde intenția Kremlinului de a lega progresul în domeniul controlului armelor de concesii privind războiul din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat că Rusia are „libertatea de acțiune” în ce privește desfășurarea de rachete interzise anterior, ceea ce întărește semnalele privind o posibilă remilitarizare în direcția Vest.

NATO reacționează: creșteri masive de bugete și avertismente

Analiza ISW notează că aceste semnale sunt corelate cu evaluările recente ale liderilor occidentali. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pe 9 iunie că serviciile de informații occidentale estimează că Rusia va produce, în 2025, aproximativ 1.500 de tancuri, 3.000 de vehicule blindate și 200 de rachete Iskander.

Ca răspuns, miniștrii apărării din statele NATO au decis să majoreze cheltuielile pentru apărarea aeriană și antirachetă cu 400%, pregătindu-se pentru eventualitatea unei confruntări directe cu Rusia până în 2030.

Kremlinul folosește războiul din Ucraina ca pretext pentru o escaladare strategică mai largă, care ar putea include renunțarea la tratatele de dezarmare și intensificarea confruntării cu Occidentul.

Rusia cere retragerea trupelor NATO din România

Totodată, astăzi, 10 iunie, Serghei Riabkov a reluat ideea opririi extinderii NATO către est drept o condiție pentru încheierea războiului din Ucraina.

„Este nevoie de măsuri practice dinspre partea americană pentru a elimina cauzele contradicţiilor fundamentale dintre noi în domeniul securităţii. (…)

Extinderea NATO este în vârful listei acestor cauze. Fără o soluţie la această problemă acută şi fundamentală, este pur şi simplu imposibil de rezolvat actualul conflict în zona euro-atlantică”, a spus Riabkov, care este responsabil pentru arme strategice.

Serghei Riabkov s-a referit la un memorandum din decembrie 2021, cu două luni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. În acel document, Moscova a cerut stoparea extinderii NATO către est şi retragerea trupelor occidentale staţionate în noile state membre NATO începând din 1997. Acea solicitare rămâne valabilă, a afirmat Riabkov.

Retragerea a 10.000 de militari americani din Europa de Est ar putea fi „benefică pentru securitatea întregului continent”, a susţinut demnitarul rus. Evident, Riabkov privea și spre România în acea declarație, țara noastră având pe teritoriul său un important contingent de soldați NATO.