Rusia ar putea încerca o provocare hibridă în Est pentru a testa solidaritatea NATO

Bruno Kahl, șeful Serviciului Federal german de Informații (BND), a lansat un avertisment ferm privind intențiile agresive ale Kremlinului, susținând că Moscova ar putea încerca o acțiune provocatoare pe teritoriul NATO pentru a testa soliditatea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.

„Suntem foarte siguri și avem dovezi că Ucraina este doar un pas în drumul spre Vest”, a declarat Kahl în cadrul podcastului Table.Today, difuzat de publicația Bild.

Potrivit acestuia, Rusia ar putea pune în aplicare un scenariu hibrid similar celui din Crimeea, trimițând „omuleți verzi” – soldați fără însemne – în Estonia, sub pretextul protejării minorităților ruse. „Acesta este testul care va fi pus în aplicare”, a subliniat Kahl, precizând că scopul Kremlinului este de a-și extinde sfera de influență cât mai departe în Occident.

Rusia a ocupat peninsula Crimeea

În 2014, trupele rusești au ocupat peninsula Crimeea folosind exact această tactică: soldați în uniforme verzi nemarcate, care au apărut în punctele strategice fără a fi oficial recunoscuți. Termenul de „omuleți verzi” a devenit sinonim cu strategia Rusiei de anexare prin acțiuni militare negabile. Acum, oficialii germani avertizează că un astfel de model ar putea fi reactivat în spațiul baltic.

O astfel de incursiune, chiar dacă limitată, ar constitui o provocare directă la adresa Articolului 5 al Tratatului NATO, care prevede că un atac asupra unui stat membru este tratat ca un atac asupra tuturor. Kahl sugerează că liderul rus Vladimir Putin ar dori tocmai să testeze această clauză de solidaritate: cât de departe sunt dispuse țările NATO să meargă pentru a apăra un membru estic?

„Avem dovezi clare” privind planurile Rusiei, a insistat Kahl, reafirmând că războiul din Ucraina nu este un scop în sine, ci doar „un pas” către destabilizarea întregii ordini euro-atlantice.

În fața acestor amenințări, Kahl a subliniat că singura cale realistă pentru a evita un conflict de proporții este o descurajare credibilă: „Descurajarea este cea mai pașnică cale de a preveni războiul”. Oficialul german consideră că în prezent, negocierile cu Rusia „nu sunt o opțiune viabilă”.

Summitul NATO de la Haga este o probă de foc

Pe fondul acestor tensiuni, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reiterat ieri apelul la creșterea semnificativă a cheltuielilor de apărare, avertizând că Vladimir Putin ar putea lansa un atac direct asupra alianței „până în 2030”. Summitul NATO din 24-25 iunie, găzduit la Haga, va aduce din nou în prim-plan prezența fostului președinte american Donald Trump, cunoscut pentru criticile aduse partenerilor europeni.

Se așteaptă ca la summit să fie adoptat un nou obiectiv de cheltuieli, susținut de Trump: 5% din PIB – din care 3,5% pentru bugetul militar și 1,5% pentru alte componente ale apărării. Rutte a subliniat că este nevoie de „o creștere cu 400% a capacităților aeriene și antirachetă”, dar și de investiții masive în tancuri, vehicule blindate, muniție și logistică.

Context istoric și poziționare strategică

Înainte de 1999, NATO avea 16 membri. Extinderea spre est a început cu Polonia, Cehia și Ungaria, urmate în 2004 de țările baltice – considerate acum cele mai expuse unei potențiale agresiuni. România a devenit membru al NATO la 29 martie 2004, în urma invitației primite la Summitul de la Praga, din 2002 – o decizie crucială pentru securitatea națională și stabilitatea regională.

În concluzie, semnalele venite dinspre Berlin și Bruxelles indică o intensificare a vigilenței și o repoziționare strategică a NATO în fața unei Rusii tot mai ofensive. În lipsa unui răspuns ferm, riscul ca Articolul 5 să fie pus la încercare nu mai pare o speculație, ci o posibilitate din ce în ce mai iminentă.