Condiţiile lui Putin pentru a înceta războiul în Ucraina: Este o chestiune de supravieţuire a ţării noastre…

La summitul istoric din Alaska, Vladimir Putin i-a transmis lui Donald Trump un set de condiții controversate pentru a opri conflictul din Ucraina. Potrivit unor surse apropiate Kremlinului, liderul rus ar fi dispus să facă anumite concesii, dar menține cerințe majore privind teritoriile din est și neutralitatea militară a Kievului. În timp ce Moscova vorbește despre compromis, autoritățile ucrainene consideră oferta inacceptabilă și echivalentă cu o capitulare. Pozițiile celor două părți rămân la distanță, iar incertitudinea domină viitorul negocierilor.

Întâlnirea Putin – Trump și primele semnale despre pace

Președintele rus s-a întâlnit vineri cu Donald Trump la Anchorage, în Alaska, marcând prima reuniune Rusia-SUA din ultimii patru ani. Potrivit Reuters, aproape întreaga discuție de trei ore a fost dedicată subiectului Ucraina. Trei persoane din apropierea conducerii Kremlinului, care au dorit să rămână anonime, au confirmat că dialogul a vizat un compromis legat de conflict.

După întrevedere, Putin a declarat că speră ca această întâlnire să deschidă calea către o posibilă pace, însă nici el, nici Trump nu au dezvăluit detalii. Reuters a reușit însă să obțină informații detaliate despre oferta rusă, conturând condițiile generale pe care Moscova le-ar accepta într-un eventual acord.

În iunie 2024, Putin formulase cereri mai dure, solicitând cedarea integrală a celor patru provincii revendicate: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie.

Kievul a respins atunci propunerile, catalogându-le drept o capitulare forțată. Noul pachet de idei adus în discuție la summit ar reprezenta, susțin sursele, o „ajustare” a acestor cereri.

Liderul rus ar fi rămas ferm în ceea ce privește Donbas

Liderul rus ar fi rămas ferm în ceea ce privește Donbasul, solicitând retragerea totală a trupelor ucrainene din zonele pe care Kievul le mai controlează. În schimb, Moscova ar accepta să oprească avansarea armatei pe liniile actuale din Zaporojie și Herson, susțin aceleași surse.

Conform estimărilor americane și datelor din surse deschise, Rusia deține în prezent controlul asupra a 88% din Donbas și 73% din Herson și Zaporojie.

Ca parte a negocierilor, Moscova s-ar arăta dispusă să renunțe la mici sectoare ocupate în Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk.

Pe lângă aspectul teritorial, Putin menține cerințe politice și militare. Acestea includ abandonarea de către Ucraina a obiectivului de aderare la NATO, garantarea prin tratat internațional că alianța nu se va extinde spre est și restricții asupra prezenței militare occidentale în regiune. Totodată, Rusia ar insista ca trupele aliate să nu fie desfășurate pe teritoriul ucrainean sub nicio formă.

Reacția fermă a Kievului și poziția lui Zelenski

În fața acestor propuneri, Ucraina își păstrează poziția fermă. Președintele Volodimir Zelenski a respins orice idee de retragere din teritoriile recunoscute internațional, afirmând că Donbasul reprezintă un bastion al apărării naționale.

„Dacă vorbim despre o simplă retragere din est, nu putem face asta”, a declarat el presei la Kiev.

Zelenski a explicat că regiunea industrială este esențială pentru rezistența Ucrainei și că pierderea acesteia ar afecta grav securitatea țării.

„Este o chestiune de supraviețuire a țării noastre, care implică cele mai puternice linii defensive”, a subliniat el.

În plus, aderarea la NATO rămâne înscrisă în Constituția Ucrainei și este considerată singura garanție de securitate reală. Zelenski a punctat că Rusia nu are competența de a decide asupra orientării strategice a statului ucrainean.

Un expert al think-tank-ului RAND, Samuel Charap, a declarat că orice cerere de retragere din Donbas este inacceptabilă pentru Kiev, atât strategic, cât și politic.

„Deschiderea către „pace” în condiții categoric inacceptabile pentru cealaltă parte ar putea fi mai degrabă o realizare pentru Trump decât un semn al unei reale disponibilități de compromis”, a apreciat acesta.

Trump mizează pe imaginea de „președinte al păcii”

Forțele ruse controlează în prezent o cincime din teritoriul ucrainean, echivalentul statului Ohio din SUA, potrivit estimărilor oficiale. Surse apropiate Kremlinului susțin că summitul din Alaska reprezintă cea mai clară oportunitate de pace de la începutul invaziei.

„Putin este pregătit pentru pace, pentru compromis. Acesta este mesajul care i-a fost transmis lui Trump”, a declarat una dintre persoanele familiare cu discuțiile.

Cu toate acestea, rămâne incert dacă Ucraina va accepta cedarea restului din Donbas sau dacă Statele Unite ar recunoaște teritoriile ocupate de Rusia.

O a patra sursă a adăugat că, deși factorii economici nu sunt prioritari pentru Putin, acesta este conștient de vulnerabilitățile Rusiei. Avansarea militară în Ucraina ar presupune costuri majore, atât logistice, cât și financiare.

Trump, la rândul său, a declarat că dorește să oprească „baia de sânge” și să fie amintit ca „președinte al păcii”. El a afirmat că a început să pregătească o întâlnire directă între Putin și Zelenski, urmată de un posibil summit trilateral. „Cred că Vladimir Putin vrea să pună capăt conflictului”, a spus Trump, exprimându-și încrederea într-o soluție.

Surse de la Kremlin au afirmat că există șanse de acord cu Zelenski

Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a avut un rol cheie în pregătirea întâlnirii din Alaska. El s-a întâlnit la Kremlin cu Putin și consilierul Iuri Ușakov la începutul lui august, discuțiile vizând clar conturarea unor eventuale compromisuri.

Surse apropiate Kremlinului au afirmat că există mai multe scenarii pentru formalizarea unui eventual acord. Printre ele se află un posibil tratat tripartit între Rusia, Ucraina și SUA, recunoscut de Consiliul de Securitate ONU.

O altă opțiune ar fi reluarea negocierilor de tipul celor de la Istanbul, din 2022, care prevedeau neutralitatea permanentă a Ucrainei și garanții de securitate din partea marilor puteri.

„Există două opțiuni: război sau pace, iar dacă nu există pace, atunci va fi mai mult război”, a spus o sursă citată.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a transmis că Putin este dispus să se întâlnească direct cu Zelenski, dar numai după clarificarea problemelor esențiale.

O altă dificultate o reprezintă întrebările legate de legitimitatea lui Zelenski, al cărui mandat ar fi trebuit să expire în mai 2024. Rusia susține că lipsa de alegeri ar ridica probleme, însă Kievul insistă că Zelenski rămâne președintele legitim în contextul războiului.

Între timp, liderii europeni, inclusiv cei din Marea Britanie, Franța și Germania, își exprimă scepticismul față de dorința reală a Moscovei de a opri conflictul.