Un „early adopter” al cărții electronice de identitate care s-a lovit de lipsa infrastructurii
Radu Păltineanu spune că a fost încântat să adopte rapid noul tip de carte de identitate, mai mică și mai practică, convins că va simplifica interacțiunile cu instituțiile. Totuși, entuziasmul s-a risipit repede.
„Gândul că în sfârșit buletinul de identitate îmi va intra în portofel fără ca vreun colț să mai rămână pe afară m-a convins de îndată să-mi fac noua carte de identitate electronică”, a scris exploratorul.
„În naivitatea mea de early adopter nu m-am gândit o clipă că făcând acest pas voi avea probleme în a-mi face un abonament la bibliotecă, a accesa servicii bancare sau a traversa granița.”
Postarea sa a atras atenția asupra lipsei de pregătire a multor instituții din România, care nu dispun de echipamentele necesare pentru a citi cipul încorporat în noul document.
Datele de domiciliu există, dar nu pot fi citite fără echipament
Noua carte electronică de identitate afișează vizibil doar datele de bază – nume, prenume, sex, cetățenie, CNP, data nașterii și semnătura titularului. Restul informațiilor, precum adresa de domiciliu, locul nașterii, amprentele și certificatul pentru semnătura electronică, sunt stocate pe cip.
Pentru a accesa aceste date, instituțiile trebuie să folosească un cititor de carduri compatibil. Însă multe instituții publice și private nu au astfel de dispozitive sau au aparate nefuncționale.
Ministerul Afacerilor Interne a lansat însă recent o aplicație mobilă care poate citi informațiile de pe cip.
Probleme la bancă, la bibliotecă și chiar la frontieră
Radu Păltineanu povestește că prima situație neașteptată a întâlnit-o la bancă. Angajata de la ghișeu „a întors plasticul pe toate părțile să găsească adresa de domiciliu” și i-a spus că nu îi poate schimba bani fără să vadă dovada adresei.
După ce i-a explicat că adresa se află pe cip și că pentru citirea ei este nevoie de un dispozitiv special, aceasta ar fi preferat să noteze adresa verbal, considerând procedura prea complicată.
„După ce i-am explicat că are nevoie de un cititor fiindcă această informație este stocată pe cip, i s-a părut prea complicat și mi-a zis să-i zic doar adresa verbal, că mă crede. A zis că e de treabă cu mine și, ce-i drept, m-am simțit privilegiat că nu m-a trimis să fac vreo procură”, a scris exploratorul.
Situația s-a repetat și la bibliotecă, unde pentru reînnoirea abonamentului a fost nevoit să prezinte vechea carte de identitate, pentru că instituția nu avea cititor. Radu Păltineanu a menționat că doar faptul că fusese deja înscris anterior i-a permis să-și refacă abonamentul fără alte probleme.
„Mai avusesem la ei abonament. Asta cred că a jucat un rol hotărâtor, fiindcă nici vorbă de vreun cititor”, a adăugat el.
La punctul de trecere a frontierei de la Sculeni, între România și Republica Moldova, problema a fost similară. Deși acolo exista un cititor de carduri, aparatul era defect. În final, i s-a cerut pașaportul, pe care din fericire îl avea la el.
„După ce grănicerul l-a întors pe toate părțile fără vreo izbândă, mi-a cerut pașaportul. Noroc că-l aveam. Da, chiar noroc, că cititorul e stricat. Dar el există. E totuși ceva că-l au!”, a precizat Radu Păltineanu.
Țara asta e mult prea balcanică la capitolul digitalizare
În concluzia postării sale, exploratorul a spus că fiecare interacțiune cu instituțiile publice a devenit o „surpriză inedită” de când are noul buletin electronic.
El a subliniat că România se află încă într-un stadiu de tranziție în privința digitalizării și că lipsa echipamentelor necesare face ca noua carte electronică de identitate să fie greu de utilizat în practică.
„De când cu ea, am emoții de fiecare dată când trebuie s-o scot pe la cineva. E o surpriză inedită de fiecare dată. Țara asta este mult prea balcanică la capitolul digitalizare. Dar râdem ca să nu plângem”, a scris acesta.
