Moșii de toamnă 2025. Tradițiile pe care toți credincioșii le respectă în noiembrie. Ce trebuie să oferi de pomană

Moșii de toamnă, sărbătoriți pe 1 noiembrie 2025, reprezintă o zi importantă în calendarul ortodox, dedicată pomenirii celor dragi care au trecut la cele veșnice. Credincioșii participă la slujbe speciale, oferă pomană și aprind lumânări la morminte, respectând tradițiile transmise din generație în generație. Coliva, colacii, vinul și fructele de toamnă simbolizează milostenia și rugăciunea pentru sufletele celor adormiți, iar gesturile realizate în această zi reamintesc legătura spirituală între cei vii și cei plecați.

Moșii de toamnă 2025. Pe 1 noiembrie va fi o mare zi de rugăciune și pomenire a celor dragi

Sâmbăta Morților, cunoscută și sub denumirea de Moșii de toamnă, este o sărbătoare cu profundă semnificație în calendarul ortodox, dedicată pomenirii celor trecuți la cele veșnice.

În această zi, credincioșii se roagă pentru sufletele părinților, bunicilor și strămoșilor și oferă pomană, respectând tradițiile transmise de-a lungul generațiilor.

Moșii de toamnă pică în prima sâmbătă a lunii noiembrie, iar în 2025 această dată cade pe 1 noiembrie. Biserica organizează în această zi slujbe speciale pentru cei adormiți, binecuvântând coliva, colacul, vinul și alte daruri aduse în memoria răposaților.

Credincioșii participă la Sfânta Liturghie urmată de parastas, în timpul căreia preotul pomenește numele celor adormiți, așa cum sunt înscrise pe pomelnicele aduse de cei care au venit la Sfânta Biserică.

Tradiții vechi din popor. De unde provine cuvântul „moși”, în această situație

Cuvântul „moși” provine de la „strămoși” și se referă la toți înaintașii trecuți la cele veșnice. În tradiția ortodoxă, termenul folosit pentru cei plecați este „adormiți”, subliniind ideea că moartea nu reprezintă o trecere în neființă, ci tranziția dintr-un mod de existență în altul, în care Hristos promite învierea.

Această concepție este ilustrată și în relatarea biblică despre fiica lui Iair, care avea numai 12 ani. Ajuns în casa lui Iair, Mântuitorul i-a spus: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Pomenirea morților implică pregătirea și împărțirea de colivă, simbol al învierii și al vieții veșnice. Coliva este preparată din grâu fiert, îndulcit și amestecat cu nucă sau stafide.

Pe lângă colivă, se dau colaci sau pâine, vin, fructe de toamnă precum mere, pere, nuci și struguri, dar și mâncăruri gătite, cum ar fi sarmale, tocănițe sau plăcinte.

Împărțirea acestora are dublă semnificație: pe de o parte, reprezintă un act de milostenie pentru cei vii, iar pe de altă parte, un gest de pomenire pentru sufletele celor adormiți. De asemenea, credincioșii aprind lumânări la morminte, simbolizând lumina lui Hristos care călăuzește sufletele.

Simion Florea Marian menționa în lucrarea „Trilogia vieții”, „că pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși”. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei, potrivit crestinortodox.ro.

Din zilele de Moși amintim: „Moșii de primăvară” (de Măcinici), „Moșii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).