Viscolul a transformat România în exportator de energie. De ce curentul rămâne scump pentru populație, în ciuda producției record

Vântul puternic din ultimele zile a adus un câștig neașteptat pentru sistemul energetic național. Producția eoliană a crescut masiv, însă avantajele nu se văd încă în facturile românilor.

Producția eoliană a depășit 30% din energia națională și a dus România pe export

Viscolul din perioada sărbătorilor a generat o creștere semnificativă a producției de energie eoliană, care a ajuns să reprezinte peste 30% din totalul energiei electrice produse la nivel național. În același timp, consumul redus specific perioadei de Crăciun a creat condițiile pentru ca România să devină exportator net de energie.

În Ajunul Crăciunului, fluxurile de electricitate au indicat un sold pozitiv, iar duminică, 28 decembrie, în jurul prânzului, exporturile au atins aproximativ 2.500 MW. Această cantitate ar fi suficientă pentru a acoperi consumul a circa două milioane de locuințe.

Totuși, situația nu a fost constantă pe parcursul zilei. În momentele în care consumul intern a crescut, România a revenit temporar la importuri. De exemplu, în a treia zi de Crăciun, seara, au fost importați aproximativ 300 MW din piețele externe.

România are energie ieftină pe hârtie, dar scumpă raportat la venituri

Potrivit unei analize recente realizate de Eurostat, România se află printre statele cu cele mai mici prețuri nominale la electricitate din Uniunea Europeană. În prima jumătate a anului 2025, gospodăriile românești au plătit, în medie, 19,2 euro pentru 100 kWh, un nivel sub media europeană.

Prin comparație, în Bulgaria prețul a fost de aproximativ 13 euro, iar în Ungaria de 10,4 euro pentru aceeași cantitate de energie. Cu toate acestea, imaginea se schimbă radical atunci când prețurile sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare.

Prețurile ajustate arată adevărata presiune asupra românilor

Calculul în standardul puterii de cumpărare (PPS) plasează România pe locul 5 în Europa, cu un nivel de 32,4 PPS, peste media UE de 28,6 PPS. Acest indicator arată că, deși energia pare ieftină în termeni nominali, ea devine costisitoare raportat la veniturile populației.

Diferențele dintre state sunt explicate de structura mixului energetic, politicile naționale, sistemele de tarifare și nivelul veniturilor. Un euro nu are aceeași valoare reală în toate țările, iar ajustarea la puterea de cumpărare reduce discrepanțele nominale, scoțând la iveală povara reală suportată de consumatori.

Gazele naturale, mai ieftine în România decât în Vestul Europei

Datele Eurostat arată că România se află printre țările cu cele mai mici prețuri la gaze naturale pentru gospodării, cu un nivel de aproximativ 5,59 euro pentru 100 kWh în prima jumătate a anului 2025. Acest tarif este mult sub media UE și semnificativ mai mic decât în state precum Suedia, Olanda sau Danemarca.

Chiar și după ajustarea la puterea de cumpărare, România rămâne în zona inferioară a clasamentului, deși creșterile de preț din ultimul an au fost resimțite puternic de populație. Evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, fiind influențate de condițiile meteo, nivelul stocurilor, interconectările regionale și politicile de subvenționare.