Aici trăiesc aproximativ 330 de specii de păsări, inclusiv 70% din populația mondială de pelicani albi și 60% din populația mondială de cormorani pigmei. Zona este un important habitat pentru păsările migratoare, servind drept popas pe timpul migrației acestora în Europa și Africa. De asemenea, oamenii din Delta Dunării trăiesc din resursele oferite de ecosistem.

Delta Dunării suferă

Camelia Ionescu, Manager Departament Ape Dulci WWF-România, a transmis faptul că apa din diverse zone a secat sau s-a redus foarte mult din cauza schimbărilor climatice, cum ar fi modificările în modelele de precipitații și temperaturi. Consecințele acestor acțiuni se răsfrâng asupra speciilor de plante și animale ce sunt adaptate la condițiile specifice ale zonelor umede.

În general, ecosistemele în zona umedă, de deltă, luncă, inundabilă se modifică la un nivel fluctuant de apă. Totuși, secetele prelungite pot produce daune destul de mari, trecând ani de zile pentru refacerea zonelor afectate.

Nu există suficiente măsuri pentru protejarea Deltei Dunării

Camelia Ionescu mi-a spus că nu sunt suficiente măsurile ce se iau pentru protejarea Deltei Dunării: „Eu zic că suntem din ce în ce mai conștienți și de abia acum ne dăm seama de impactul acestor efecte ale schimbărilor climatice”.

În momentul actual, trebuie să existe o planificare mult mai clară a acțiunilor din partea administrațiilor și autorităților locale. Nu este vorba doar de a avea numai măsuri ce aduc beneficii ecosistemelor, ci trebuie să fie prielnice și pentru comunități: oamenii din Deltă depind de acest ecosistem și de ce oferă zi de zi.

„Știu că până acum se știa în România că e destulă apă, că avem, că e suficientă, că nu avem nicio problemă, dar din ce în ce mai mult se vorbește despre asta. Există un deficit pe cap de locuitor. Suntem undeva la media europeană, este un raport al Băncii Mondiale care zice acest lucru”, a transmis Camelia Ionescu.

Disponibilitatea anuală pe cap de locuitor în România este de 1,903 m3. Valoarea este peste media de 1.700 de m3 pentru deficit de apă. Astfel, statul român se numără printre cele cu cel mai mare stres hidric pe cap de locuitor din Europa. Conform raportului realizat de Banca Mondială, mai mult de jumătate din resursele de apă potabilă utilizabile provin din Dunăre, lucru ce transformă România într-o țară dependentă de apa ce curge din statele din amonte.

În prezent, rata actuală de transformare a terenurilor în zona Deltei Dunării este de 41,8%. În ceea ce privește epurarea apelor uzate, nu există sisteme centralizate de canalizare și epurare disponibile în localități.

Ecosistemele din Delta Dunării

Se așteaptă ca viitoarele schimbări climatice, în special creșterea nivelului mării, să accelereze eroziunea costieră (n.r. rezultatul unor factori naturali variabili ce erodează și îndepărtează treptat rocile, solul și nisipul de-a lungul coastei).

Astfel, apa sărată a mării va pătrunde și mai mult în amonte în fluviul Dunărea și în zonele umede. În acest fel, se va suprima fauna și flora de apă dulce. Riscul de deteriorare la scară mai mare a biotopurilor va crește din cauza unor inundații intense, incendii, furtuni etc. Cele mai vulnerabile habitate la efectele schimbărilor climatice sunt la stufărișurile, lacurile, lagunele și mlaștinile sărate ce se află de-a lungul marginii marine a deltei.

Potrivit raportului Băncii Mondiale, inundațiile aduc României anuale daune de 140 de milioane de euro. În perioada 2002-2013, pierderile economice din această cauză au fost estimate la peste 6,3 miliarde de euro. Pe perioada de 15 ani, 2000-2015, costul mediu anual al inundațiilor a fost estimat la 150 de milioane de euro. În România, șapte județe au pierderi economice medii anuale ce depășesc 4% din PIB local.

Influența unei combinații de diverși factori climatici asupra ecosistemelor deltaice individuale rămâne incertă. Nu se poate prognoza măsura în care efectele reale ale schimbărilor influențează diversele populații.

Chiar și în astfel de condiții, există o posibilitate a productivitate generală a ecosistemului acvatic din Deltă să rămână ca în prezent. Aceasta se referă la stabilizatorul stufărișurilor. În apele marine de coastă poate fi o ușoară creștere a producției de organisme planctonice (n.r. organisme acvatice de dimensiuni microscopice, lipsite de mijloace de înot, dar ce se deplasează prin intermediul valurilor și curenților marini).

Lumea din altă lume

În Rezervația Biosferei Deltei Dunării au fost înregistrate 134 de specii de pești. Din acestea 106 specii ce fac parte din 38 de familii de pești se regăsesc în partea ucraineană a rezervației. Există 7 specii de pești ce se găsesc pe Lista Roșie Europeană. Trebuie menționat faptul că peștii de apă dulce sunt cei mai răspândiți în Rezervație, scrie infofinanciar.ro.

Pescuitul a reprezentat, încă din cele mai vechi timpuri, principala ocupație a locuitorilor din Delta Dunării. Chiar și în momentul actual, este comerțul de bază. Braconajul este o preocupare serioasă, întrucât datorită pescuitului excesiv, familiile locale reușesc să se întrețină pe termen scurt.

Schimbările climatice nu au un impact doar asupra mediului, ci și asupra turismului. Cel sezonier este a doua cea mai importantă ocupație pentru mulți locuitori din Delta Dunării. Acesta are avantajul secundar de a încuraja construcțiile: în principal noi structuri de locuințe turistice și secundare pentru vizitatorii sezonieri. Majoritatea comunităților practică mici agroturism informal la scară mică, folosind mici case de oaspeți.

În perioadele caniculare, când temperaturile sunt foarte crescute nu este recomandat ca turiștii să meargă în Deltă întrucât atmosfera nu va fi una plăcută. De asemenea, vor fi prezenți și țânțari într-un număr mare.

„Pentru turiști, într-adevăr, trebuie să fii cu adevărat persoana de deltă, să stai în miezul zilei acolo și să suporți canicula și restul”, a transmis Camelia Ionescu.

Prin controlarea și reducerea apei se formează un microclimat, ce devine propice pentru turism.

Aceasta mi-a spus totuși că sunt necesare acțiuni la nivel global pentru a reduce creșterea temperaturilor. Aceasta este o zonă specială ce nu se compară cu cea de munte, unde microclimatul este altul.

Măsurile luate în Delta Dunării 

Organizația promovează măsurile ce au beneficii multiple. Camelia Ionescu a declarat că orice acțiune are un impact, însă lista ar trebui să fie analizată bine și să fie puse în balanță lucrurile pozitive ce decurg din acțiunea respectivă.

„Lucrările de reconstrucție a naturii, a intervențiilor de genul acesta de refacere a ecosistemelor, de a ajuta ecosistemele să fie mai reziliente, sunt cele care au beneficiile cele mai mari pentru ecosisteme, dar și pentru oameni”, a transmis Camelia Ionescu.

Acest lucrări sunt soluții bazate pe natură, ce vin și ajută și comunitatea, societatea și fac față efectelor schimbărilor climatice.

În ceea ce privește România nu există o strategie națională adoptată pentru a ajuta Delta Dunării sau astfel de ecosisteme fragile.

„Există o strategie la nivel național privind adaptarea la schimbările climatice. Sunt menționate diverse măsuri. A fost adoptată recent. Mai importantă este implementarea acesteia. Pentru aceasta trebuie să existe și fonduri, dar și un program special dedicat”, a declarat Camelia Ionescu.

Cazul sturionilor din Delta Dunării. Cum se prezintă lumea acvatică din zonă

Sturionii se află printre cele mai vechi specii de pești de pe Pământ. Cu o evoluție de milioane de ani, peștii sunt cartilaginoși și păstrează destul de multe caracteristici primitive. Aceștia au o formă cilindrică, mai lungă, acoperiți cu plăci osoase. Trăiesc în ape dulci și sărate. Ei migrează spre zonele de reproducere în râuri.

Sturionii sunt extrem de cunoscuți pentru icrele lor negre, ce se produc în sezonul de reproducere, ce variază în funcție de specie și regiune. În general, reproducerea are loc o singură dată pe an, în lunile de primăvară și vară. Atunci, apa se mai încălzește, iar sturionii migrează către zonele de depunere a icrelor. Procesul de producție este extrem de dificil, recoltarea realizându-se cu atenție pentru a-și asigura calitatea.

Sturionii au reprezentat un punct extrem de important printre oficialii de la Comisia Europeană, fiind adoptată o măsură pentru protejarea acestora. Acțiunea a fost implementată și în România, fiind impusă o interdicție în ceea ce privește pescuitul.

Camelia Ionescu, Manager Departament Ape Dulci WWF-România, mi-a vorbit despre faptul că în momentul actual se mai pescuiește doar în scop științific. Presiunea la care sunt supuși sturionii este extrem de mare, lucru ce a dus la declinul populațiilor de pe mapamond.

Sturionii, pe cale de dispariție

„Această interdicție, într-adevăr, există la mai multe țări și inclusiv în jurul Mării Negre. Și măsurile se fac concomitent, practic. Și Bulgaria, de exemplu, și colege din Bulgaria lucrează pe genul acesta de activități care să ducă mai departe la o stare a populației de sturion destul de puternică, astfel încât să nu mai spunem că ele sunt în pericol”, mi-a detaliat Camelia Ionescu.

Chiar și în astfel de condiții, populația de sturioni se verifică în continuare. În realizarea acestei acțiuni, se implică și comunitățile locale, ele depinzând destul de mult de cantitatea de pește.

„Sperăm că populația se va reface cât mai curând. Astfel încât să nu existe acest risc al dispariției speciilor de sturion”, mi-a declarat Camelia Ionescu.

Subiectele ar trebui să fie atinse în momentul în care se elaborează strategia națională a României, dar și planuri de adaptare.

Evoluția capturii sturionilor

Sturionii reprezintă cel mai primitiv tip de pește ce este capturat în Delta Dunării. La momentul actual, numărul sturionilor este în declin. Dacă în anul 1960, erau capturate câte 300 de tone, în 1994, valoarea era de doar 6 tone. Construcția barajelor, Porțile de Fier și Ostrovul Mare, ar fi întrerupt migrația în amonte a sturionilor. Barajele  ce se află la 942 de kilometri și 863 de kilometri în amonte de Delta Dunării limitează traseul migrației sturionilor la o lungime de 863 de kilometri de fluviu. De asemenea, sunt izolate mai multe zone de depunere a icrelor de pe Dunărea Mijlocie.

În perioada anilor 1990-2011, numărul sturionilor din Marea Neagră a scăzut de 120 de ori. Cantitatea peștilor s-a majorat înainte de anii 1980, fiind introduși peste 50 de milioane de pești tineri. Totuși, populația sturionilor a scăzut la nivelul minim din cauza pescuitului și a braconajului.

Totuși, sturionii reușesc să se reproducă și în aval de aceste baraje. Programele de reproducere și de reintroducere sunt în curs de desfășurare, majorându-se, de-a lungul timpului, numărul acestui tip de pește.

Lumea acvatică

Există 31 de specii de pești ce pot trăi atât în apa de mare, ce este sărată, dar și în apa dulce a fluviului. În apele dulci ale Deltei Dunării sunt 44 de specii de pești. Printre acestea se află știuca, tenca, șalăul, dorada. Importanța comercială a acestor pești este una extrem de mare, fiind sursa principală de venit pentru comunitățile din zona deltei.

Resursele acestea sunt extrem de importante pentru comunitățile din zona Deltei Dunării, standardele de viață din zonă fiind și așa scăzute. Persoanele dezavantaje vor fi impactate extrem de tare.