Vești bune pentru România. Economia națională va înregistra un avans de 5,4% în 2022. BERD și-a îmbunătățit estimările
SURSA FOTO: Dreamstime
Vești bune din punct de vedere economic. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) și-a îmbunătățit estimările privind modul în care economia românească va evolua. La ce se așteaptă specialiștii în 2022 și 2023?
România pare să depășească cu bine actuala criză financiară. Un raport publicat miercuri de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) confirmă faptul că instituția şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2022 şi 2023.
Pe de altă parte, BERD avertizează că dacă lucrurile merg bine în 2022, în anul viitor se aşteaptă la o încetinire semnificativă a ritmului de creştere.
Astfel, conform celor mai recente estimări publicate de BERD, în 2022, economia României ar urma să înregistreze un avans de 5,4%. De cealaltă parte însă, în 2023, țara noastră ar urma să bifeze un avans de doar 1,9%, cifre revizuite semnificativ în sus faţă de estimările din luna mai.
Referitor la situația din Sud-Estul Europei, BERD arată că Bulgaria, România, dar și Grecia, au reușit să înregistreze o creştere economică solidă în prima jumătate a lui 2022.
Analiști avertizează însă că deja încep apară semnale ale unei încetiniri semnificative în a doua jumătate a anului. Inflaţia a ajuns în zona de două cifre, ceea ce a determinat guvernele din regiune să atenueze impactul asupra firmelor şi gospodăriilor, însă incertitudinea cu privire la aprovizionarea cu energie în lunile următoare are efect asupra încrederii şi investiţiilor.
Creșterea PIB-ului României, estimată la 5,4% în 2022
În ceea ce privește ritmurile de creştere a PIB, sursa citată estimează că acestea vor rămâne solide, în special în cazul Greciei şi României, pentru anul 2022, dar toate cele trei economii UE din Europa de Sud-Est ar urma să înregistreze o reducere semnificativă a ritmului de creştere în 2023.
Referitor la situația României, BERD arată că o creștere a PIB este estimată la 5,4%, însă în 2023, cifrele sunt cu mult mai mici, avertizează sura citată.
„După o revenire de 5,9% în 2021, stimulată de consumul privat, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans surprinzător de 5,8% în prima jumătate a lui 2022. Eliminarea restricţiilor care aveau legătură cu pandemia a stimulat consumul privat, în special de servicii… Pe ansamblul anului 2022, creşterea PIB este estimată la 5,4%… În 2023, deteriorarea veniturilor gospodăriilor, costurile cu finanţarea şi energia care constrâng investiţiile şi cererea externă slabă, în special din Germania, vor duce la o creştere modestă a PIB-ului de 1,9%, dar există în continuare riscuri în scădere în cazul în care va apărea o recesiune mai gravă decât se preconizează în zona euro”, se arată în raportul BERD.
Ce se va întâmpla cu PIB-ul Ucrainei în 2022?
În același timp, sursa citată mai precizează că economiile din regiunea sa de activitate vor înregistra în 2022 o creştere de 2,3% în 2022, cu 120 de punte de bază peste previziunile sale din luna mai, graţie activităţii solide din prima jumătate a anului, când gospodăriile au cheltuit economiile acumulate cu prilejul carantinelor din pandemie, în pofida unei scăderi a salariilor reale.
Pe de altă parte, BERD spune că reducerea livrărilor de gaze ruseşti a dus la o diminuare a prognozelor de creştere pentru 2023 până la 3%, de la un avans de 4,7% cât estima anterior.
Astfel, PIB-ul Ucrainei este prognozat să se contracte cu 30% în 2022, în timp ce economia Rusiei ar urma să scadă cu 5%, în loc de un declin de 10% cât estima anterior BERD. Economistul șef de la BERD spune că acest lucru confirmă faptul că sancțiunile impuse energiei nu au avut efectul mult așteptat.
„Nu este niciun secret că sancţiunile impuse energiei nu au fost atât de eficiente”, a spus economistul şef de la BERD, Beata Javorcik.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





