Venezuela, un test dur pentru noua ordine geopolitică. Dan Andronic: Era diplomației de catifea s-a încheiat

Din perspectiva României, evenimentele din Venezuela pot părea la prima vedere îndepărtate. Totuși, capturarea lui Nicolás Maduro și controlul asupra resurselor petroliere transmit un semnal cu implicații mult mai largi, inclusiv pentru securitatea și economia Europei, scrie jurnalistul Dan Andronic într-un editorial pentru EVZ.

Capturarea lui Maduro, un semnal al abandonării diplomației tradiționale

În editorialul publicat pe EVZ, jurnalistul Dan Andronic, arată că situația din Venezuela nu trebuie privită ca o simplă „telenovelă exotică”. El susține că acțiunea Statelor Unite reflectă un stil geopolitic bazat pe tranzacție și forță, în care interesele economice și strategice sunt impuse direct, fără apel la mecanisme diplomatice îndelungate.

Jurnalistul consideră că mesajul transmis de Washington este unul lipsit de ambiguitate. Statele care blochează interesele americane riscă să piardă accesul la propriile resurse, iar acest tip de abordare marchează, în opinia sa, finalul diplomației de tip conciliant.

Pentru cetățenii din Europa de Est, preocupați de prețurile la energie și de presiunile de securitate, această schimbare de paradigmă este percepută ca fiind extrem de clară și directă.

„Din fotoliul nostru de la București, Venezuela pare o telenovelă exotică de la celălalt capăt al lumii. Dar capturarea lui Nicolás Maduro și „cadoul” celor 50 de milioane de barili de petrol către Donald Trump nu sunt doar știri de cancan geopolitic. Pentru un român care trăiește cu ochii pe facturile la energie și cu urechea la zgomotul de cizme rusești de peste graniță, acest eveniment este un semnal brutal de clar: era diplomației de catifea s-a încheiat.

Ceea ce vedem în Venezuela este stilul pur al lui Trump: geopolitica prin tranzacție. În timp ce Europa se pierde în coridoarele de la Bruxelles discutând despre principii, Washingtonul a trecut la fapte. Mesajul transmis prin preluarea controlului asupra petrolului venezuelean este simplu: „Dacă ne blocați interesele, vă luăm resursele și vă lăsăm fără banii de buzunar””, spune Andronic.

Reacția Europei este descrisă ca una de așteptare și evitare a realității

Jurnalistul notează că, în contrast cu acțiunile rapide ale administrației Trump, instituțiile europene par blocate într-o stare de expectativă. El afirmă că, în mediul politic de la Bruxelles, există speranța că acest stil tranzacțional va fi temporar și că lucrurile vor reveni la un model mai previzibil după încheierea actualului mandat prezidențial american.

Din perspectiva sa, această atitudine este riscantă, mai ales pentru statele din estul Uniunii Europene, care resimt mai acut schimbările de echilibru de putere. Jurnalistul sugerează că amânarea adaptării la noua realitate geopolitică poate lăsa Europa nepregătită într-un moment în care resursele și influența globală sunt deja redistribuite.

„În tot acest timp, în clădirile din sticlă și oțel de la Bruxelles, atmosfera este una de o expectativă febrilă. În timp ce zilnic, Trump redesenează hărțile de putere cu o mână pe robinetul de petrol și alta pe contractele de armament, mulți oficiali ai Comisiei Europene par să fi intrat într-o stare de hibernare strategică.

Un europarlamentar român îmi spunea că în unele birouri din clădirea de oțel și sticlă, au apărut deja calendare neoficiale care măsoară cu sfințenie „AMR-ul” (A Mai Rămas) din mandatul actualului președinte.

Este pariul riscant al unei elite europene care refuză să accepte noua realitate, sperând că acest stil tranzacțional și brutal este doar o anomalie de patru ani, după care lumea se va întoarce, ca prin minune, la calmul previzibil și la discursurile sterile ale unei viitoare administrații democrate.

Această atitudine de mingicar, „na-ți-o ție, dă-mi-o mie”, trădează însă o deconectare periculoasă de realitatea din teren, pe care noi, în estul Europei, o simțim mult mai acut. Pentru un observator de la București, acest „AMR” bruxellez pare o formă de negare a faptului că ordinea mondială se schimbă ireversibil chiar acum, sub ochii noștri.

În timp ce birocrații europeni își bifează zilele în calendar sperând la o revenire la „normalul” de altădată, resursele se reîmpart, iar influența rivalilor strategici este lovită direct. Există riscul ca, până când calendarele din birourile Comisiei vor ajunge la zero, lumea să fie deja atât de transformată încât vechile manuale de diplomație cu care Bruxellesul este obișnuit să nu mai valoreze nici cât hârtia pe care sunt tipărite”, transmite jurnalistul.

O Americă mai dură ar putea reprezenta un avantaj strategic pentru România

Dan Andronic subliniază că există și o dimensiune pozitivă a acestei abordări. El arată că, dacă Statele Unite reușesc să limiteze influența Rusiei, Chinei și Iranului în America Latină, se creează un precedent important. În opinia sa, acest lucru demonstrează că influența marilor rivali strategici poate fi contracarată atunci când este confruntată cu o putere economică și militară hotărâtă să acționeze unilateral.

Pentru România, o Americă fermă în propria sferă de influență ar putea însemna o garanție suplimentară de securitate pe flancul estic al NATO. Editorialistul compară momentul actual cu perioada politicilor de forță de la începutul secolului XX și concluzionează că abordarea administrației Trump se bazează pe un calcul pragmatic. Relația cu Statele Unite este definită, în această viziune, de capacitatea partenerilor de a oferi ceva concret, nu de declarații sau principii abstracte.

Jurnalistul sugerează că România și Europa ar trebui să reflecteze serios asupra poziției lor într-o lume în care regulile jocului se schimbă rapid și ireversibil.

„Pentru noi, cei care am văzut cum eșalonările de datorii și „băieții deștepți” din energie pot îngropa o economie, imaginea lui Trump controlând personal fluxul banilor din petrol este o lecție de autoritate. Este o mișcare care, deși sună a „legea junglei”, aduce o predictibilitate dură: cine nu respectă regulile, plătește!

Paradoxal există și o veste bună! Dacă Trump reușește să curețe “curtea din spate” a Americii de influența Bejingului, Moscovei și a Teheranului, acest lucru creează un precedent. Ne arată că influența rusă nu este invincibilă atunci când se lovește de o putere economică decisă să acționeze unilateral. Pentru România, o Americă puternică și „bătăioasă” în propria sferă de influență înseamnă, implicit, o garanție mai solidă și pentru flancul estic al NATO.

Capturarea lui Maduro este un act de forță care ne amintește de perioada Theodore Roosevelt. Pentru unii, e un regres al democrației internaționale. Pentru un român pragmatic, sătul de ezitări diplomatice, este o confirmare: politica SUA sub Donald Trump înseamnă în primul rând un calcul pragmatic. Ai ceva de oferit, ești prietenul SUA! Nu ai sau nu vrei, descurcă-te singur!

Poate că e momentul să ne gândim dacă avem ceva de oferit…”, scrie jurnalistul Dan Andronic într-un editorial pentru EVZ.