Vârsta de pensionare va crește. Statele europene, inclusiv România, nu au de ales

Vârsta de pensionare va crește. Statele europene, inclusiv România, nu au de ales

SURSA FOTO: Dreamstime - pensie, pensionari

Publicat de Georgiana-Natalia la 16 noiembrie 2025, 20:23

În Europa, sistemele de pensii se confruntă cu probleme majore din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii duratei vieții. Politicienii amână reformele, dar fără schimbări, taxele vor crește mult, iar sustenabilitatea pensiilor este amenințată.

Prim-ministrul Franței amână reformele pensiilor până în anul 2027

La începutul lunii octombrie 2025, prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, care tocmai și-a păstrat funcția cu greu, a spus că va amâna reformele pensiilor nepopulare până în 2027, când vor fi alegeri prezidențiale. Deputații socialiști s-au bucurat, dar mediul de afaceri francez a fost nemulțumit. Agenția S&P a coborât ratingul de credit al Franței, din cauza problemelor bugetare.

Economiștii Javier Díaz Giménez și Julián Díaz Saavedra folosesc Franța ca exemplu și spun că, pentru că multe țări europene amână reformele pensiilor, ar trebui să ne gândim cum să facem reforme care să fie corecte, sustenabile și acceptate politic.

Problema pensiilor în Europa este clară: populația îmbătrânește, se nasc tot mai puțini copii și oamenii trăiesc mai mult. Asta înseamnă că tot mai puțini angajați contribuie la sistemele de pensii, în timp ce tot mai mulți oameni scot bani pentru perioade mai lungi. În plus, schimbările tehnologice reduc ponderea salariilor în economia țării.

Majoritatea sistemelor de pensii europene au fost create când realitatea era diferită, așa că trebuie adaptate. În alte domenii, cum ar fi școlile, ajustările sunt mai ușor acceptate: se închid școli când numărul de copii scade. Dar orice idee de a crește vârsta de pensionare provoacă proteste masive în orașe precum Paris, Madrid sau Bruxelles.

Ca exemplu, în Franța s-a propus ca oamenii să se pensioneze la 64 de ani în loc de 62. În Danemarca, vârsta de pensionare se ajustează la fiecare cinci ani, în funcție de cât trăiesc oamenii, și va ajunge la 70 de ani până în 2040, față de 67 de ani acum, potrivit The Conversation.

Cum pot fi făcute reformele pensiilor corecte și sustenabile?

Reformele pensiilor eșuează adesea pentru că politica contează mai mult decât economia. Problemele demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației și costurile pensiilor, sunt previzibile, iar soluțiile există. Totuși, reformele dau greș când se ciocnesc cu interesele electorale și lipsa de încredere a oamenilor.

Cum pot fi depășite aceste probleme? Economiștii propun să nu ne concentrăm doar pe un singur aspect, cum ar fi vârsta de pensionare, ci să avem o abordare mai complexă: să schimbăm atât pensiile, cât și contribuțiile, și să compensăm persoanele afectate la început. Lecțiile din Spania sunt relevante și pentru alte țări europene, inclusiv Franța.

O parte din soluție este folosirea unor mecanisme automate care să ajusteze pensiile în funcție de schimbările economice și demografice. Aceste reguli fac sistemele de pensii mai previzibile și reduc nevoia de reforme politice complicate.

De asemenea, se propune compensarea oamenilor care pierd bani din cauza reformelor prin plăți unice de la guvern, chiar dacă asta înseamnă mai multă datorie publică. Fără aceste compensații, reformele sunt adesea anulate din cauza opoziției publicului, mai ales a celor aproape de pensionare.

5 elemente pentru ca reformele să fie de succes

Pentru ca reformele să funcționeze, ele ar trebui să includă cinci elemente principale:

  1. Factor de sustenabilitate – pensiile inițiale să fie ajustate în funcție de cât va trăi grupa de lucrători care se pensionează. Cei care se pensionează mai devreme primesc pensii mai mici, pentru că vor primi bani mai mulți ani.
  2. Reguli automate de ajustare – pensiile trebuie actualizate automat pentru a menține echilibrul financiar, nu doar pe baza inflației.
  3. Calcularea pensiilor pe întreaga carieră – nu doar pe ultimii ani de muncă, pentru a fi mai corect și pentru a nu favoriza persoanele cu salarii mari.
  4. Eliminarea plafoanelor pentru contribuții – persoanele cu venituri mai mari plătesc mai mult, dar pensiile maxime rămân neschimbate.
  5. Compensații unice – lucrătorii și pensionarii afectați primesc bani de la guvern pentru a face tranziția echitabilă și a preveni proteste.

Aceste măsuri ajută sistemele de pensii să fie mai sustenabile, reduc cheltuielile viitoare, încurajează economiile private și stimulează oamenii să muncească mai mult. Dacă reformele sunt anunțate din timp, tranziția este mai ușoară, pentru că oamenii pot să-și organizeze mai bine economiile și pensionarea.

Fără reforme, TVA ar trebui să crească de la 16% la 25% în Spania pentru a susține pensiile

Reformele pensiilor vor stârni discuții și nemulțumiri. Dacă guvernele le adoptă, trebuie să explice clar oamenilor de ce sunt necesare și să se aștepte la reacții negative. Este important să spună că, fără reforme, impozitele vor crește mult mai mult.

De exemplu, calculele profesorilor arată că, în Spania, pentru a menține sistemul de pensii așa cum este acum, TVA ar trebui să crească de la 16% la 25%. Amânând deciziile nepopulare, politicienii riscă ca, în viitor, oamenii să fie nevoiți să plătească taxe și mai mari.

Informații articol
Despre autor
Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.