Pensiile magistraților au devenit o prioritate legislativă pentru actualul executiv, în contextul reformelor cerute de Comisia Europeană și de opinia publică. Premierul Ilie Bolojan a confirmat că proiectul de lege este complet și vizează două aspecte principale: majorarea vârstei de pensionare și revizuirea formulei de calcul. Conform declarațiilor oficiale, documentul va intra în consultare publică, urmând ca forma finală să fie adoptată în funcție de consensul din cadrul coaliției. Tema pensiilor speciale a revenit constant în dezbaterea publică, în special din cauza vârstei reduse de pensionare și a cuantumului ridicat al acestor pensii.
Pensiile magistraților și legea acestora, în dezbatere publică
Proiectul privind pensiile magistraților este finalizat și va fi supus consultării publice, potrivit declarațiilor făcute de premierul Ilie Bolojan luni, 28 iulie. Documentul prevede revizuirea vârstei de pensionare și ajustarea formulei de calcul a veniturilor acordate după retragerea din activitate.
Decizia finală privind modalitatea de adoptare – asumarea răspunderii de către Guvern sau trecerea prin Parlament – urmează să fie stabilită în cadrul coaliției de guvernare.
Reforma vine în contextul în care pensiile speciale sunt văzute ca o vulnerabilitate a sistemului de protecție socială. Autoritățile promit o abordare echilibrată, menită să corecteze inechitățile actuale.
Creșterea vârstei de pensionare, o măsură considerată esențială
Pensiile magistraților sunt acordate, în prezent, la o vârstă considerată prea mică de către autorități. Ilie Bolojan a precizat că mulți dintre beneficiari se retrag din activitate la doar 48 de ani.
În opinia premierului, această situație generează presiune pe sistemul de pensii și afectează eficiența sistemului judiciar.
Oficialul a susținut că pensionarea ar trebui condiționată de o perioadă de activitate de 30–35 de ani, apropiată de vârsta standard de 65 de ani. Măsura are ca scop menținerea profesioniștilor în sistem și reducerea cazurilor de retragere timpurie.
„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar 90% erau la 48 de ani”, a spus Bolojan.
Formula de calcul a pensiei va fi revizuită substanțial
Modificarea formulei de calcul este o altă componentă majoră a proiectului de lege. În prezent, pensiile speciale pentru magistrați reprezintă 80–85% din salariul brut, ceea ce, potrivit premierului, echivalează adesea cu întregul venit.
Bolojan a criticat această formulă, considerând că este incorectă și inechitabilă. El propune ca pensia să fie raportată la salariul net, nu la cel brut, pentru a reflecta mai corect veniturile reale.
Premierul a subliniat că astfel de practici nu se regăsesc în alte sisteme europene și că România trebuie să adopte un model echilibrat și sustenabil.
„Un salariu brut înseamnă, de regulă, salariul net plus 40–50%. Asta înseamnă că 80% din brut e mai mult decât netul. Cred că o formulare corectă și cinstită este 80% din salariul net, fără să mai punem condiția să nu depășească ultimul salariu.
Este o prevedere bună, corectă și cinstită. Trebuie să creștem vârsta – nu știu, 30–35 de ani de muncă, astfel încât pensionarea să se apropie de vârsta standard de 65 de ani”, a declarat Bolojan.
Modul de adoptare urmează să fie decis în coaliție
Conform surselor guvernamentale, proiectul va intra în consultare publică în cel mai scurt timp, potrivit G4media. Ulterior, Guvernul va decide dacă legea va fi adoptată prin asumarea răspunderii sau printr-o procedură legislativă obișnuită.
Ilie Bolojan a declarat pe 11 iulie că este necesară o regândire generală a sumelor primite de magistrați ca pensie, în special în raport cu salariile din timpul activității.
