Pensiile magistraților, mai mari decât salariile în plată
Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a declarat că în prezent pensiile magistraților pot depăși salariile în plată din cauza unei formule complexe de calcul. Acesta a susținut că este nevoie de o intervenție legislativă care să elimine astfel de inechități și să restabilească un echilibru între pensia încasată și salariul avut în activitate.
„Cu privire la acest pachet despre care se vorbește în spațiul public, care ar afecta magistrații, credem că este nevoie de o intervenție legislativă pentru a corecta anumite inechități care există mai ales sub aspectul pensiilor aflate în plată, care depășesc salariile în plată, ceea ce este, evident, inechitabil” a declarat Claudiu Sandu la B1TV.
Claudiu Sandu a precizat că inclusiv Comisia Europeană a semnalat această problemă și așteaptă din partea României măsuri de corecție. Potrivit lui, este firesc ca un magistrat să nu primească la pensie o sumă mai mare decât cea încasată lunar în perioada activă.
„Acest fapt a fost observat și de CE, care așteaptă din partea României o restabilire a echității sub acest aspect. Ni se pare normal, totuși, ca o pensie plătită unui magistrat să nu fie mai mare decât salariul în plată” a mai spus Claudiu Sandu.
CSM ar considera necesară o astfel de plafonare pentru a evita dezechilibrele în sistem și pentru a răspunde cerințelor externe privind reforma pensiilor speciale.

Dispută privind vârsta de pensionare a magistraților
În cadrul aceleiași intervenții, Claudiu Sandu a făcut și o corectură la adresa unei declarații recente a premierului Ilie Bolojan. Acesta susținuse că vârsta medie de pensionare a magistraților ar fi de 48 de ani, ceea ce vicepreședintele CSM a catalogat drept eronat.
El a afirmat că, potrivit datelor instituției, media reală este de 55 de ani, iar un număr semnificativ de judecători și procurori aleg să continue activitatea și după 60 de ani.
Claudiu Sandu a subliniat că CSM gestionează carierele magistraților și, prin urmare, are acces direct la informațiile statistice privind pensionările din sistem. În opinia sa, promovarea unor date inexacte alimentează percepții greșite despre un corp profesional care, în realitate, include mulți oameni dedicați.
„Am avut câteva intervenții publice și continuăm să avem intervenții publice din partea CSM pentru că noi suntem cei care gestionăm cariera magistraților. Știm foarte bine că această informație privind vârsta medie de pensionare a magistraților este eronată. Vârsta medie de pensionare în magistratură, la acest moment, este de 55 de ani, în condițiile în care mulți magistrați aleg să rămână în profesie, sunt dedicați profesiei și nu se pensionează atunci când îndeplinesc condițiile de pensionare, ci aleg să rămână și după 60 de ani”, a arătat vicepreședintele CSM.
Salarii rezonabile, nu privilegii nejustificate
Vicepreședintele CSM a făcut și o prezentare a grilei actuale de salarizare în sistemul judiciar. Acesta a afirmat că salariile magistraților nu pot fi considerate „nesimțite”, așa cum sunt uneori etichetate în spațiul public.
Potrivit lui, stagiarii primesc în jur de 6.000 de lei net, în timp ce magistrații cu experiență la primul nivel câștigă între 10.000 și 16.000 de lei. La nivelul curților de apel, veniturile pot ajunge până la 20.000 de lei net.
„La acest moment, salariile magistraților sunt departe de a fi nesimțite, am mai spus-o și cu alte prilejuri. Salariile magistraților încep cu 6.000 de lei net, plătiți în timpul stagiaturii. La primul nivel, unde lucrează aproximativ 40% dintre judecătorii și procurorii din România, salariile variază între 10.000 și 16.000 de lei pentru oamenii cu cea mai mare vechime. Iar la ultimul nivel, la nivelul curților de apel și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, se ajunge la un salariu de 20.000 de lei net, ceea ce înseamnă aproape 4.000 de euro”, a explicat vicepreședintele CSM.
Claudiu Sandu a susținut că actualul nivel de salarizare este justificat de responsabilitatea și complexitatea muncii în justiție. El a afirmat că, dacă statul român dorește un sistem judiciar performant, cu profesioniști bine pregătiți, atunci trebuie să ofere o salarizare „bună spre foarte bună”.
El a menționat că o remunerație competitivă este esențială pentru atragerea absolvenților de top din facultățile de drept către cariera de magistrat.
„Din punctul nostru de vedere considerăm că sunt salarii rezonabile, departe de a fi nesimțite și dacă dorim să atragem în magistratură cei mai buni profesioniști, vârfurile de la facultățile de drept, să-i convingem să fie magistrați competenți … este nevoie de o salarizare bună spre foarte bună, pentru a păstra un nivel ridicat al actului de justiție”, a precizat oficialul CSM.