Conform specialiștilor în medicină de urgență, pragul de referință pentru muncă fără boli este de aproximativ 60 de ani, iar sănătatea populației a fost afectată recent de acumularea de probleme medicale și psihologice.
Trebuie luată în considerare realitatea medicală
Experiența arată că există cazuri de persoane tinere, de doar 40 de ani, care suferă de afecțiuni grave precum accidente vasculare cerebrale sau infarct miocardic acut, iar condițiile de muncă din România sunt mult sub standardele europene. Comparativ cu Franța, unde medicii de familie beneficiază de stimulente și scutiri fiscale pentru a-și desfășura activitatea în condiții optime, România se confruntă cu lipsuri în prevenție și în sprijinul pentru sănătatea lucrătorilor.
Recent, premierul Ilie Bolojan a afirmat că România ar trebui să crească vârsta de pensionare pentru a suplini lipsa forței de muncă în economia reală. Măsura vizează inclusiv pensiile speciale și are ca scop prevenirea unei situații de nesustenabilitate a sistemului de pensii în următorii ani, pe măsură ce generațiile mai numeroase vor ieși la pensie, iar cele următoare sunt mai mici ca număr.
Premierul a subliniat că este nevoie ca persoanele cu vârste între 50 și 65 de ani să fie prezente în piața muncii într-o proporție mai mare, pentru a acoperi deficitul actual de forță de muncă. În urma clarificărilor oficiale, Guvernul a precizat însă că, în prezent, nu există discuții privind majorarea vârstei standard de pensionare. Declarațiile premierului se referă doar la eliminarea excepțiilor privind vârsta de pensionare pentru anumite categorii cu statut special.
În prezent, nu există discuții privind majorarea vârstei standard de pensionare
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a precizat că, în prezent, nu există discuții privind majorarea vârstei standard de pensionare. Potrivit oficialului, declarațiile premierului Ilie Bolojan se refereau exclusiv la vârsta de pensionare a categoriilor cu statut special, respectiv la eliminarea excepțiilor de la vârsta standard.
„Din punctul meu de vedere, suntem în situaţia în care avem nevoie de mai mulţi oameni în piaţa muncii, în piaţa reală a muncii. Şi pentru asta, că ne place, că nu ne place, trebuie să creştem vârsta de pensionare, în aşa fel încât, în intervalul 50 – 65 de ani, populaţia care este prinsă în economia reală să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi, pentru că nu are cine să o înlocuiască”, spunea Bolojan la TVR Info.
Premierul a subliniat că România se confruntă cu nevoia de mai mulți oameni în piața reală a muncii și că, pentru a asigura o pondere mai mare a populației active între 50 și 65 de ani, trebuie analizate măsuri care să crească vârsta de pensionare pentru anumite categorii profesionale. Potrivit acestuia, dacă nu se vor lua astfel de măsuri, sistemul de pensii riscă să devină nesustenabil în următorii cinci-zece ani.
Ilie Bolojan a explicat că generațiile mai numeroase, care vor ieși la pensie în următorii zece ani, vor pune presiune asupra sistemului, iar generațiile următoare, mai mici ca număr, nu vor putea să le înlocuiască. În lipsa unor modificări, sustenabilitatea sistemului de pensii, inclusiv pentru categoriile cu pensii speciale, ar fi compromisă, iar viitorul economic al generațiilor viitoare ar putea fi afectat prin creșterea împrumuturilor sau prin lipsa unor măsuri corective.
„Gândiţi-vă că generaţiile noastre, care sunt de 400.000 – 500.000 de oameni într-un an de zile, vor ieşi la pensie peste zece ani, iar în spate vin generaţii de 200.000, şi, practic, dacă nu creştem vârsta de pensionare, în general, la toate categoriile, inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste cinci ani, peste zece ani. Şi trebuie să spunem asta, nu putem amaneta viitorul generaţiilor care vin după noi, mutându-le nişte împrumuturi în viitor sau neluând nişte măsuri care să reaşeze lucrurile într-o structură normală”, a mai spus Ilie Bolojan.
