Cum explică Neacșu influența lui Toader în parcursul său juridic
În debutul analizei, Toni Neacșu își exprimă respectul față de profesorul și fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader. Avocatul amintește că acesta i-a marcat începuturile în studiul dreptului penal special, prin cursurile universitare la care a lucrat alături de Octavian Loghin. Mențiunea are rolul de a arăta atât legătura profesională, cât și aprecierea personală care preced observațiile critice.
„Am un mare respect pentru profesorul, judecătorul și cărturarul Tudorel Toader . Numele lui figura pe cursul cu care acum mulți ani, 30 să zicem, începeam să buchisesc dreptul penal special, cel din care am ajuns în cele din urmă să fac o pasiune și să îmi câștig existența.
Desigur, nu singur, era mult mai tânăr pe vremea aia, îl dubla pe imensul profesor Octavian Loghin, a cărui muncă o și continua. Chiar și ministrul justiției Tudorel Toader a fost pe placul meu, indiferent cât de dificilă părea comunicarea sa pentru ceilalți.
Ba chiar și vrânceanul Tudorel Toader îmi este apropiat pe criterii de patriotism local”, a scris avocatul.
Această propoziție introduce și o dimensiune regională în relația celor doi. Mențiunea servește pentru a arăta că respectul nu înseamnă lipsă de critică.
În finalul acestui bloc, Neacșu fixează ideea că discuția nu pornește din ostilitate. El afirmă că, în ciuda respectului, există diferențe de opinie. Acest echilibru între respect și critică va reveni în analiza juridică. Cititorul este astfel pregătit pentru argumentele mai tehnice.
Divergențe privind șansele legii la Curtea Constituțională
Neacșu își exprimă nedumerirea în legătură cu siguranța afișată de Tudorel Toader, pe care îl vede convins că proiectul privind pensiile magistraților va trece fără dificultăți de controlul Curții Constituționale.
„Nu am să înțeleg însă niciodată de unde această certitudine fără rest a sa cu privire la faptul că legea pensiilor magistraților va trece fluierând de Curtea Constituțională. Ne-am croșetat de mai multe ori pe la televiziuni și acolo unde eu lăsăm loc de om vedea, deși juridic convingerea îmi e că nu poate trece, domnia sa o pasa scurt cu legea trece de CCR și intra în vigoare”, spune el.
Avocatul atrage atenția că optimismul lui Tudorel Toader privind validarea legii de către Curtea Constituțională nu are susținere solidă în jurisprudența existentă. În opinia sa, precedentele decizii arată că o astfel de certitudine este dificil de justificat.
El remarcă prezența sa împreună cu Toader în emisiuni publice și dezbateri. Neacșu vorbește despre situațiile în care Toader părea să accepte incertitudinea. Totuși, pe plan juridic, avocatul consideră că legii îi lipsesc argumente solide pentru a trece fără modificări. Problemele sunt de natură doctrinară și jurisprudențială.
„Pentru că nu îl pot bănui că nu cunoaște jurisprudența CCR, ar fi un sacrilegiu, unele hotărâri din cele care îi protejează pe magistrați fiind date și scrise chiar de domnia sa, nu pot decât să cred că se bazează pe informații obținute din interiorul CCR sau a cercurilor de putere si influența”, scrie Neacșu în cntinuare.
Această propoziție sugerează existența unor factori extrajuridici. Neacșu nu afirmă cu certitudine, dar pune sub semnul întrebării transparența estimărilor.
Mai departe, avocatul explică de ce nu vede cum Curtea ar putea întoarce interpretări anterioare. El invocă exemple concrete de parametri numerici și procentuali. Concluzia este că argumentele de schimbare ar trebui să fie extraordinare și bine motivate. Fără ele, judecătorii constituționali rămân, probabil, fideli precedentelor.
Neacșu explică de ce actuala formă a legii pensiilor magistraților riscă să fie respinsă
Neacșu trece în revistă compararea unor cifre și termene din proiect. El arată că anumite raportări numerice par contradictorii.
„Altfel nu pot să cred că judecătorul Tudorel Toader poate considera că CCR ar putea reevalua că 13 ani este mai mic decat 10 ani, ca 4 luni este mai mare decât 2 ani, sau că 55% din brut înseamnă mai mult decat 80% din același brut, sau că în 2025 ar putea stabili altceva decat a stabilit în 2023 cu vot de 8 judecători cu privire la ce înseamna „substanța” pensiei” , scrie avocatul.
Autorul notează că unele interpretări juridice sunt imposibile fără revizuiri clare. El consideră că precedentul din 2023 are forță explicativă. Pe această bază, modificările proiectului trebuie evaluate atent. Altfel, riscul este ca o normă nouă să contravină deciziilor anterioare ale CCR. Neacșu admite totuși un punct în folosul legiuitorului privind vârsta de pensionare.
„Desigur, mai e și varianta în care se referă exclusiv la un aspect din lege, creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, pe care, e perfect adevărat, legiuitorul o poate face oricând dorește și e perfect constituțional”.
Astfel, o parte a reformei rămâne în sfera deciziei legislative, fără blocaje constituționale.
El atenționează însă la ritmul creșterii vârstei de pensionare. Dacă o majorare este prea rapidă, aceasta poate încălca criteriile de coerență constituțională. Avocatul amintește hotărârea CCR privind limitele temporale ale majorărilor. Concluzia este că proporționalitatea și temporalitatea măsurilor sunt esențiale.
Neacșu, mai aproape de poziția lui Nicușor Dan decât de cea a lui Toader
Neacșu admite în mod deschis că între el și Tudorel Toader există diferențe semnificative de opinie în privința interpretării constituționale a proiectului de lege privind pensiile magistraților.
„Suntem pe poziții diferite, sau poate doar am eu naivități cu privire la ce înseamnă coerența constituțională, dar mă bucur că de data aceasta par a fi mai aproape de poziția președintelui Nicușor Dan decat de a lui Tudorel Toader.
Text lung doar să concluzionez: îmi pun eu cenușă în cap în locul dei judecător Viorica Costiniu, cu condiția ca în caz contrar să își pună profesorul meu”, scrie avocatul.
